„Au făcut din Moldova o cârpă!”

            Articol scris pentru Moldova.org:

        Întotdeauna m-a interesat cum văd Republica Moldova conaționalii noștri de pe teritoriile istorice moldovenești trecute prin abuz, la 4.11.1940, de autoritățile sovietice de ocupație, la Ucraina. Ieri am comunicat pe o rețea de socializare cu un prieten din satul Colincăuți, raionul Hotin, regiunea Cernăuți (satul de unde este originar și Înalt Preasfințitul Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al Întregii [Republici] Moldova). Este singurul sat moldovenesc din raionul Hotin. Poate din această cauză, școala din sat a fost ucrainizată încă în perioada sovietică – obiectele sunt predate în limba ucraineană. Totuși, prietenul meu, deși a studiat în școală în limba ucraineană, a absolvit Facultatea de Filologie Română la Universitatea din Cernăuți și este în prezent un scriitor de limbă română cu câteva cărți publicate.

Și iată că ieri, discutând diferite subiecte – am ajuns și la cel privind calitatea politicienilor din Republica Moldova. Recunosc, nu știu dacă replica sa a vizat și cazul dezmățului din rezervația Pădurea Domnească din Fălești, de la 23.12.2012. Cert este însă că, cu referire la politicienii moldoveni, mi-a scris: „ Au făcut din Moldova o cârpă!”. El a pus semnul exclamării.

Desigur, un prim sentiment a fost cel de rușine pentru cei care ne conduc și cărora nu le pasă de țară – de poporul acestei țări. Totuși, pot afirma că replica respectivă m-a și bucurat: dacă a scris cu pasiune, înseamnă cu nu e indiferent cu privire la Republica Moldova. Ca unui prieten, i-am scris mai demult despre cum vedeam soluționarea conflictului din zona nistreană a Republicii Moldova: localitățile populate de ucraineni și rusofoni să revină la Ucraina, iar localitățile moldo-române de pe teritoriile istorice moldovenești din Ucraina să revină la Moldova. Mi-a scris că se îndoiește de fezabilitatea unui asemenea scenariu: în Colincăuți sunt o mulțime de milionari, care știu despre nivelul de trai, fiscalitatea, atitudinea autorităților față de proprii cetățeni în Republica Moldova. Mai mult: prin diferite rețele de traficanți, oamenii de afaceri din Colincăuți aduc clandestin lucrători fără pașapoarte (pentru că din cauza sărăciei – nu le au) ca să muncească la culesul merelor, prunelor ș.a.. Întrucât colincăuțenii i-au văzut pe acei bieți cetățeni ai RM, nu prea ar vrea să fie parte a țării de unde au venit acei sărmani.

Și el (prietenul din Colincăuți), printre alții, m-a readus cu picioarele pe pământ: într-adevăr există precedente internaționale de schimburi de localități: Cehia și Slovacia în 1993, România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor în 1924, România și Cehoslovacia în 1919 ș.a.. Dar un schimb de localități între Ucraina și Republica Moldova – chiar dacă dreptul internațional oferă precedente în acest sens – nu este posibil atâta timp cât țara noastră este „o cârpă”, adusă în această stare de către politicieni, atâta timp cât populația aptă de muncă din RM care încă nu a plecat peste hotare, abia așteaptă să o facă. În condițiile monopolurilor instituite de guvernare, care fac ca prețurile în RM să fie de câteva ori mai mari decât în Ucraina (comercianții moldoveni cumpără marfa în piețele din Odesa, Cernăuți și din alte orașe), moldovenii și românii din Ucraina nu numai că nu vor să facă parte din statul moldovean, dar probabil mulțumesc lui Dumnezeu pentru că i-a ferit de cele ce se întâmplă în RM și de cei ce conduc această țară.      

Și totuși, tragedia din rezervația Pădurea Domnească pare să producă un reviriment în politica moldovenească: după reacția societății, există o vagă speranță că în cei care au făcut din Moldova o cârpă și și-au șters până acum picoarele de ea se va trezi conștiința datoriei, slujirii și respectului față de popor. Iar dacă nu se va trezi, ei vor fi incompatibili cu acest popor și vor trebui să plece.