Reînnodare

Să încetinesc,

să mă opresc,

să-mi întorc privirea

din jur - 

în mine. 

Să reînnod rugăciunea.

Să înțeleg

sensul celor ce se petrec.

Și voia lui Dumnezeu

să o accept,

să o împlinesc

și să regăsesc

liniștea.   

Tezaur sfânt

Tezaur sfânt al Neamului ne ești,

Biserica cea bine-credincioasă.

Ești suflet care nu îmbătrânești.

Te cinstim, a Domnului mireasă.

Prin tine noi destinul ne-împlinim,

Ca Neam creștin, unit, drept măritor

Și cu smerenie în inimi ne numim

Al purtătorilor de Dumnezeu popor.

Și cât vom fi, cât Domnul ne va ține,

Ca Neam și Țară ce El le-a creat,

Mereu Bisericii Sale vom aparține,

Cu sfințenie păstrând ce ne-a lăsat.

Despre profilul candidatului câștigător la prezidențiale

 

Problema fundamentală a societății moldovenești la ora actuală este dezbinarea pe diferite criterii. Intelectualul basarabean Pavel Gore descria această problemă, cu referire la situația din Basarabia anilor 1918-1919: „(…) ne sfădim între noi, ne luptăm, ne nimicim fără nicio cruțare și fără nicio conștiință asupra crimei și sinuciderei cari comitem”, făcând apel la unitatea (coeziunea) basarabenilor (citat de Andrei Popescu în: „Elita Basarabiei la 1917-1918”, Minerva, București, 2018, p. 221). Obiectivul fiecărui om politic ar trebui să fie asigurarea unității cetățenilor țării în baza unor criterii împărtășite de majoritatea populației, căci numai în unitate se poate construi un prezent și un viitor prosper pentru poporul unei țări. În iunie 2019 în Parlamentul de la Chișinău s-a constituit o alianță în baza criteriului anti-oligarhic. Deși adeziunea în baza acestui criteriu nu a durat suficient de mult, țara a fost eliberată de regimul oligarhic și cleptocratic, care a adus daune enorme statului moldovenesc. Împărțirea pe criteriul identitar (moldoveni versus români) și cea pe criteriul geopolitic (orientare pro-Vest versus pro-Est) pare să piardă din sensibilitatea resimțită odinioară de alegători, respectiv din potențialul de mobilizare a votanților.   

La ora actuală se poate afirma, că omul politic care va propune alegătorilor, în baza unor criterii clare, o ofertă electorală cu care să rezoneze majoritatea cetățenilor, care își va construi oferta electorală pe temelia unor valori împărtășite de cât mai multă lume, acel politician poate obține sprijinul electoral scontat. În contextul internațional actual criteriul care consolidează, dar și desparte apele este: valorile tradiționale versus globalismul. Omul politic care servește interesele propriilor cetățeni, nu ale unor structuri externe (corporații transnaționale), care acționează în vederea consolidării statalității, care recunoaște rolul Bisericii tradiționale în menținerea moralității în societate, care promovează familia și este un bun familist, care susține producătorii autohtoni, promovând o economie bazată pe export, nu pe importuri, poate obține voturile unei părți considerabile a electoratului. În condițiile Republicii Moldova, o orientare echilibrată în politica externă, bazată pe principiul constituțional al neutralității permanente, aprofundarea relațiilor economice cu partenerii din Vest și din Est reprezintă un aport considerabil la profilul unui candidat electoral.

Talentul unui om politic de a identifica cerințele societății, de a le exprima, de a corespunde năzuințelor poporului este elementul definitoriu al tuturor celor care au lăsat o urmă în istorie. Ne dorim un candidat care să exprime năzuințele unei majorități consolidate a cetățenilor. 

Ești o carte

Ești o carte fără de sfârșit.

Ești un sens ce se descoperă întruna.
Ești orizont ce se întinde-n infinit.
Ești soarele și stelele, și luna...

De ce catedrala din Peresecina (r. Orhei) este un monument istoric ce merită renovat

 

Statul Republica Moldova (autoritățile și societatea) trebuie să conștientizeze care sunt valorile sale ce prezintă interes pentru turiștii din străinătate, fiind o carte de vizită a Țării. Mănăstirile și bisericile vechi sunt asemenea valori – atât materiale, dar fiind și o expresie a valorilor imateriale, care însuflețesc poporul țării. Iată de ce se impune elaborarea și implementarea unui program de stat, care să vizeze finanțarea renovării edificiilor de cult din puținul pe care reușim să-l adunăm în bugetul de stat, iar ulterior valorificarea obiectivelor istorice prin stabilirea unor trasee turistice de vizitare a acestora de către turiști și pelerini.

Un exemplu de un asemenea edificiu cu valoare istorică deosebită este catedrala Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan din satul Peresecina, raionul Orhei. Probabil, puțini locuitori ai Peresecinei cunosc faptul că localitatea lor se regăsește pe o hartă reprezentând starea lucrurilor din secolele VII-VIII (Славяне и их соседи в VII-VIII вв. – vezi în: Mихаил Задорнов, Князь Рюрик, Откуда пошла земля Русская, Москва. Алгоритм. стр. 48). Pe această hartă singura localitate consemnată pe teritoriul dintre Carpați și Nistru – viitorul teritoriu al Moldovei – este: Пересечен, exact pe locul unde se află Peresecina de astăzi. Cartea lui Zadornov este bine documentată, deși el nu a dat sursa hărții folosite. Dacă se va adeveri faptul că în secolele VII-VIII exista localitatea Peresecina, ea poate fi una dintre cele mai vechi localități de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Iar în acest caz, vizitatorii (turiștii) care vor poposi în Peresecina, printre altele, vor avea de vizitat și catedrala menționată. Pe lângă argumentul istoric, poate fi menționat și cel geografic: Peresecina se află în inima actualei Republici Moldova, pe drumul internațional ce uneste Chișinăul cu Cernăuții – Lvovul – Polonia.   

Construcția catedralei din Peresecina a început încă în 1895 și s-a apropiat de încheierea lucrărilor prin 1905-1910. În timpul vizitei țarului Nicolai al II în Basarabia, în 1912, conform unor informații transmise din neam în neam (de exemplu, în familia Dominte ș. a.), o delegație a locuitorilor satului a mers la mănăstirea Curchi pentru a se întâlni cu împăratul. Ei i-au solicitat ajutor pentru încheierea lucrărilor de amenajare a catedralei, iar suveranul le-a acordat o sumă de bani cu care sătenii au comandat la un atelier din Odesa iconostasul. În perioada în care Basarabia a făcut parte din România (1918-1940) autoritățile române au contribuit și ele la menținerea și renovarea bisericilor și mănăstirilor, de aceea catedrala de la Peresecina s-a păstrat într-o stare bună. Degradarea locașului a survenit în perioada sovietică, atunci când autoritățile au închis majoritatea edificiilor bisericești de la noi (multe au fost demolate) și nu au permis renovarea bisericilor rămase deschise. Ultima renovare a catedralei a avut loc în anii 1990-1993, de aceea actualmente clădirea necesită lucrări de reparație.

Pornind de la cele expuse mai sus, părintele paroh Vasile Garbuz speră că autoritățile de stat vor găsi resurse pentru a reface o clădire cu o valoare istorică certă. Sfinția sa speră și la contribuții ale unor oameni de afaceri – din România și Rusia, ținând cont de faptul că monumentul respectiv este un simbol al epocilor prin care a trecut Basarabia și asupra căruia și-au lăsat amprenta. Persoanele interesate de a contribui la renovarea catedralei îl pot contacta direct, la numărul de telefon: +37369111913.              

Rostul nostru

Să ne-însușim o sfântă misiune:
Cauza creștină sa-apărăm.
Pe frații noștri, cu rele și bune,
Sa-i slujim, calea să le-îndreptăm.

Dar mai avem și încă o menire:
Să ne slujim Neamul Moldovenesc,

Țara ce-am primit-o moștenire,

Pe toți cei ce cu drag în ea trăiesc.

Rostul nostru este nemurire:

Mântuiți să ajungem în Cer,
Țara să cunoască înflorire,
Neamul să ne dăinuie prosper. 

Să urmăm calea Dumnezeiască:

Pacea-n Țară să o apărăm,

Dragostea de Neam să ne unească.

În unire viitorul să-l creăm!

Construim o Țară

Renăscuți ca Phoenix –
Pasărea cea rară,
Suntem la o clacă:
Construim o Țară.

Moștenind averea –
Zestrea milenară,
Noi sporim avutul:
Construim o Țară.