Statul Republica Moldova (autoritățile
și societatea) trebuie să conștientizeze care sunt valorile sale ce prezintă
interes pentru turiștii din străinătate, fiind o carte de vizită a Țării.
Mănăstirile și bisericile vechi sunt asemenea valori – atât materiale, dar fiind
și o expresie a valorilor imateriale, care însuflețesc poporul țării. Iată de
ce se impune elaborarea și implementarea unui program de stat, care să vizeze
finanțarea renovării edificiilor de cult din puținul pe care reușim să-l adunăm
în bugetul de stat, iar ulterior valorificarea obiectivelor istorice prin
stabilirea unor trasee turistice de vizitare a acestora de către turiști și
pelerini.
Un exemplu de un asemenea
edificiu cu valoare istorică deosebită este catedrala Sfântul Apostol și
Evanghelist Ioan din satul Peresecina, raionul Orhei. Probabil, puțini locuitori
ai Peresecinei cunosc faptul că localitatea lor se regăsește pe o hartă
reprezentând starea lucrurilor din secolele VII-VIII (Славяне и их
соседи в VII-VIII вв. – vezi în: Mихаил Задорнов, Князь Рюрик,
Откуда пошла земля Русская, Москва. Алгоритм. стр.
48). Pe această hartă singura localitate consemnată pe teritoriul dintre
Carpați și Nistru – viitorul teritoriu al Moldovei – este: Пересечен, exact pe
locul unde se află Peresecina de astăzi. Cartea lui Zadornov este bine
documentată, deși el nu a dat sursa hărții folosite. Dacă se va adeveri faptul
că în secolele VII-VIII exista localitatea Peresecina, ea poate fi una dintre
cele mai vechi localități de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Iar
în acest caz, vizitatorii (turiștii) care vor poposi în Peresecina, printre
altele, vor avea de vizitat și catedrala menționată. Pe lângă argumentul
istoric, poate fi menționat și cel geografic: Peresecina se află în inima
actualei Republici Moldova, pe drumul internațional ce uneste Chișinăul cu
Cernăuții – Lvovul – Polonia.
Construcția catedralei din
Peresecina a început încă în 1895 și s-a apropiat de încheierea lucrărilor prin
1905-1910. În timpul vizitei țarului Nicolai al II în Basarabia, în 1912,
conform unor informații transmise din neam în neam (de exemplu, în familia
Dominte ș. a.), o delegație a locuitorilor satului a mers la mănăstirea Curchi
pentru a se întâlni cu împăratul. Ei i-au solicitat ajutor pentru încheierea
lucrărilor de amenajare a catedralei, iar suveranul le-a acordat o sumă de bani
cu care sătenii au comandat la un atelier din Odesa iconostasul. În perioada în
care Basarabia a făcut parte din România (1918-1940) autoritățile române au
contribuit și ele la menținerea și renovarea bisericilor și mănăstirilor, de
aceea catedrala de la Peresecina s-a păstrat într-o stare bună. Degradarea locașului
a survenit în perioada sovietică, atunci când autoritățile au închis majoritatea
edificiilor bisericești de la noi (multe au fost demolate) și nu au permis
renovarea bisericilor rămase deschise. Ultima renovare a catedralei a avut loc
în anii 1990-1993, de aceea actualmente clădirea necesită lucrări de reparație.
Pornind de la cele expuse mai
sus, părintele paroh Vasile Garbuz speră că autoritățile de stat vor găsi resurse
pentru a reface o clădire cu o valoare istorică certă. Sfinția sa speră și la contribuții
ale unor oameni de afaceri – din România și Rusia, ținând cont de faptul că
monumentul respectiv este un simbol al epocilor prin care a trecut Basarabia și
asupra căruia și-au lăsat amprenta. Persoanele interesate de a contribui la
renovarea catedralei îl pot contacta direct, la numărul de telefon:
+37369111913.
