Săptămâna aceasta au fost date publicității rezultatele a
două studii – efectuate în baza unor sondaje de opinii – care, după părerea
mea, sunt în directă legătură unul cu altul. Rezultatele unuia – ale studiului
Organizației Mondiale a Sănătății – au fost prezentate în ediția din 2 ianuarie
a emisiunii „Publika Report” (pe „Publika TV”).
În concluziile lor, cu referire la factorii care afectează calitatea vieții
moldovenilor, cercetătorii au evidențiat, pe lângă alimentația inadecvată
(consum excesiv de grăsimi), și alți factori comportamentali: consumul
„excesiv” de [produse din] tutun și alcool. Cercetătorii au identificat astfel factori
economici și sociali, arătând că oamenii nu își pot permite alimente adecvate
din cauza sărăciei. Realizatorii emisiunii chiar au titrat în subsolul
ecranului – în timpul emisiei – expresia: „Sărăcia și viciile omoară”.
Un alt studiu, rezultatele căruia au fost făcute publice într-o
știre tot pe 2 ianuarie, este cel al Barometrului de Opinie Publică. Conform
rezultatelor investigației, moldovenii sunt îngrijorați cel mai mult de sărăcie.
Desigur, printre cauzele înrăutățirii sănătății cetățenilor
Republicii Moldova pot fi menționate, pe lângă consumul excesiv al grăsimilor
(mai ales de origine animală), consumul alimentelor modificate genetic, care au
cotropit piețele și magazinele din țară, ajungând aici prin import; începerea
cultivării de către producătorii agricoli autohtoni a unei producții cu
utilizarea semințelor modificate genetic; utilizarea de către producătorii
agricoli a pesticidelor; utilizarea de către producători ai produselor
alimentare finite a conservanților, aditivilor alimentari, coloranților etc.
(toate acestea asigură – datorită lipsei unei culturi a alimentației – un profit
mai mare); consumul tot mai mare a produselor fast food ș.a.. O țară în care nu
există preocupare pentru sănătatea populației, din partea guvernării, este o
mină de aur pentru producătorii care vor obținerea profitului pe seama
distrugerii sănătății populației (în fond, cei din sistemul de sănătate sunt
interesați și ei să aibă un număr cât mai mare de pacienți în policlinici și
spitale, care, chiar cu polița de asigurare medicală procurată, plătesc acum ca
și în trecut șpagă/mită medicilor). În aceste condiții, la care putem adăuga
lipsa unei culturi a sportului (puțini frecventează regulat bazinele de înot,
stadioanele/terenurile de sport – rămase tot mai puține în Chișinău din cauza
construcțiilor de clădiri în parcuri și spații verzi – sau sălile de forță), nu
e de mirare că starea sănătății a tot mai mulți moldoveni se înrăutățește.
Dar pe lângă necesitatea unei educații care să aibă ca finalitate
crearea unei culturi a sportului de masă și a unei culturi a alimentației
adecvate (cu evitatea produselor fast food, a organismelor modificate genetic,
a celor cu aditivi alimentari, conservanți, coloranți etc.), rezultatele celor
două studii au mai scos în evidență necesitatea unor alte feluri de educație:
politică și religioasă. Încă Aristotel, în perioada Greciei Antice, scria că
omul este o ființă politică. Fără cunoașterea proceselor politice și fără
implicarea omului în acestea, fără contribuirea la instituirea unei guvernări
pentru popor (nu pentru ea însăși) procesul de sărăcire a populației va
progresa continuu, deoarece o guvernare fără respect pentru propriul popor va
institui monopoluri și scheme care vor face ca prețurile la medicamente,
produse alimentare, articole de vestimentație, locuințe, tarifele la utilități
etc să fie mai mari decât în statele vecine (ceea ce aduce profit celor de la
guvernare). Iar o consecință a unui asemenea sistem sunt salariile și pensiile
mici.
În același timp, fără o conștientizare a faptului că
viciile sunt umbra sau consecința patimilor din om și fără o luptă permanentă a
omului cu aceste patimi, chiar dacă vor fi remediați factorii economici și
sociali, sănătatea și starea omului va cunoaște în continuare o degradare. În
acest context, religia (adevărată: Creștin-Ortodoxă) este singura care îl poate
ajuta pe om, dacă el dorește să fie ajutat: să fie eliberat (de patimi).
O țară cu un popor format din persoane care sunt în același
timp homo politicus (vorba lui
Aristotel) și homo religiosus (vorba
lui Mircea Eliade) poate avea un prezent și un viitor luminos. O asemenea țară
ar fi un prilej de mândrie pentru oricare cetățean al său. O țară care nu este
așa – e un organism/sistem aflat în proces de degradare: a stării sănătății
poporului, a stării materiale (sărăcire) a populației (nu și a
guvernanților), pe scurt – a multe, dacă nu a toate.