Lecția Ucrainei pentru RM sau ceva despre substituirea domeniului economic cu cel politic

În cadrul amplei conferințe de presă anuale, susținută ieri de președintele Federației Ruse, V. Putin, a fost făcut bilanțul activității din acest an. Printre subiectele abordate demnitarul rus nu s-a referit deloc la Republica Moldova. Nici un jurnalist din mass-media moldovenească nu i-a pus vreo întrebare, spre deosebire, de exemplu, de cei din Georgia (Rustavi 2) ș.a. Putin s-a referit detaliat la situația din Ucraina. El a reiterat poziția sa cu privire la problema semnării de către Ucraina a Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb: „Oare noi suntem împotriva asocierii [Ucrainei cu UE]? Noi în general nu suntem împotriva asocierii. Noi doar spunem că vom fi obligați să ne apărăm propria economie. Pentru că nu putem rămâne nepăsători față starea de lucruri în care, astăzi, porțile să fie larg deschise în cadrul zonei de liber schimb cu Ucraina, dacă Ucraina își va deschide larg porțile în direcția UE. Și noi vom fi obligați să închidem aceasta. Ce înseamnă acest lucru? Dacă vom contrapune fluxurile de mărfuri, înseamnă că producția constructoare de mașini va scădea în continuare, pentru că ea, în primul rând, se comercializează pe piața rusă. Iar mărfurile agricole, din alimentație, este improbabil să crească în direcția europeană, deoarece acolo sunt multe restricții – care nu țin de tarife – fitosanitare etc. Ei au învățat să facă asta. Iar în documentele care au fost propuse pentru semnare nu există preferințe [facilități] pentru mărfurile ucrainene”.

Putin a mai spus că fermierii din statele UE, care dețin piața Uniunii, se vor opune mărfurilor ucrainene. În afară de aceasta, nu există bani pentru modernizarea capacităților de producție din Ucraina. „Dacă Ucraina va adopta standardele tehnice ale UE, [diferite de cele din Rusia] ei în genere nu vor putea să vândă la noi nimic. Ucraina va deveni un apendice agricol [„сельхоз придаток”], adică Ucraina va produce doar producție agricolă, întreprinderile mari vor trebui închise. Mai mult, producătorii agricoli ucraineni cu greu vor putea răzbate pe piața europeană, căci nu există preferințe pentru respectivele produse”, a mai spus Putin. Președintele rus a sintetizat situația Ucrainei astfel: „Piețele să fie deschise [pentru mărfurile din UE], bani [pentru modernizare] nu sunt, să fie introduse normele de comerț și regulamentele tehnice europene. Înseamnă că industria trebuie să fie închisă, agricultura nu se va dezvolta”; „Noi avem o zonă de liber schimb cu Ucraina. Noi nu vom discrimina mărfurile ucrainene. Dimpotrivă, dacă Ucraina va semna acest document, noi vom fi obligați să scoatem preferințele. Noi nu putem să le păstrăm. Aceasta va submina economia noastră. Dar produsele ucrainene se bor bucura de regimul țării celei mai favorizate. Numai că nu vor fi facilități”.  

Desigur, acum nu există obiective industriale semnificative în RM, cele din perioada sovietică au fost distruse, iar altele noi nu au apărut. Agricultura este un sector important care asigură dezvoltarea economică a țării, inclusiv prin cota sa parte în exporturi. Dacă există temeri privind faptul că Ucraina poate deveni un apendice agricol al UE, după semnarea Acordului de Liber Schimb, cu atât mai mult există temeri de acest gen referitoare la Republica Moldova. Întrebarea este: va putea concura oare producția moldovenească cu cea europeană pe piața UE? Cu toate condițiile de adaptare, timp de 10 ani, a producătorilor agricoli moldoveni la cerințele UE, vor putea oare fermierii de la noi să concureze cu producătorii din Uniune? Oare nu cu condiția trecerii la cultivarea Organismelor Modificate Genetic (OMG), prin acordarea terenurilor agricole unor corporații occidentale, țăranii moldoveni urmând să devină „angajați” la proprietarii străini acasă? Întrucât Republica Moldova are o economie axată în mare parte pe agricultură, de ce în general, fie și peste 10 ani de la semnarea Acordurilor RM-UE, ar trebui deschisă piața moldovenească pentru produsele agricole din UE, câtă vreme producătorii agricoli autohtoni suferă din cauza neputinței de a-și exporta/comercializa producția? Iar producătorii agricoli din UE, cu tot sprijinul (subvențiile) de la guvernele din statele lor, caută și ei să-și comercializeze producția pe orice piață, cea a RM neconstituind o excepție.  

Este clar că atitudinea Rusiei față de Republica Moldova nu diferă de cea față de Ucraina, cu toate că statul ucrainean este cu mult mai important pentru Moscova. Totuși, cazul Ucrainei trebuie avut în vedere înainte de semnarea Acordului de Liber Schimb RM-UE. Guvernul de la Kiev a conștientizat pe ultima sută de metri pericolele privind pierderile pe care le va suferi economia țării în contextul asocierii cu UE. Cred că societatea moldovenească este în drept să obțină de la actuala guvernare de la Chișinău calculele exacte cu privire la pierderile iminente și avantajele asocierii RM cu UE, inclusiv având în vedere poziția clară a Rusiei, stat care reprezintă o piață tradițională a producătorilor moldoveni. Ieri, într-o emisiune televizată, premierul I. Leancă declara: „Motivația nostră de a merge spre Uniunea Europeană, de a urma acest curs de integrare europeană, nu este unul care ține strict de aspectul pecuniar sau de cel financiar. (…) Integrarea europeană este în primul rând cel mai eficient instrument de modernizare a țării. Asta este cel mai important pentru noi. Să avem instituții funcționale. Să avem un mecanism care asigură respectul legii, supremația legii”. În fond, instituțiile funcționale reprezintă o condiție pentru relațiile UE cu alte state, inclusiv pentru aderarea unui stat la UE. Până în prezent actuala guvernare de la Chișinău a arătat clar atât societății moldovenești cât și lumii întregi că sistemul de stat din RM este unul nefuncțional, deoarece este unul corupt. Nu cred că cineva admite că pentru ca angajații instituțiilor statului să fie onești contează statutul RM – că e țară asociată sau neasociată cu UE. Dacă asocierea la UE ar însemna instituirea unei guvernări directe de la Bruxelles, încă s-ar mai putea admite că sunt posibile unele schimbări în starea lucrurilor din RM. Dar câtă vreme funcționarii statului moldovenesc vor rămâne aceiași, nu are de unde să se schimbe calitatea/funcționalitatea instituțiilor, după vechiul proverb: Lupul își schimbă părul, dar năravul ba. Pe de altă parte, întrucât Acordul de Liber Schimb vizează domeniul economic, este incorect ca guvernanții să facă o substituire a domeniilor (al celui economic cu cel politic). Este nevoie de o evaluare lucidă și profesionistă a tuturor riscurilor privind relația economică Bruxelles – Chișinău.  

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]