Luni, 2 decembrie, a fost
publicat pe site-ul Guvernului textul Acordului de Asociere UE-RM (Association
Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community
and their Member States, of the one part, and the Republic of Moldova, of the
other part).
Prima chestiune care mi-a
atras atenția vizează includerea în Acord a abordării occidentale privind
drepturile copilului: Capitolul 27 „Cooperarea în protecția și promovarea
drepturilor copilului”, Articolul 138 „(b) îmbunătățirea sistemului de
identificare și de asistență a copiilor aflați în situații vulnerabile,
inclusiv participarea crescândă a copiilor în procesele de luare a deciziilor
și punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente care să se ocupe de
plângerile individuale realizate de copii”. (CHAPTER 27 „COOPERATION IN THE
PROTECTION AND PROMOTION OF THE RIGHTS OF THE CHILD”, Article 138 „(b) the
improvement of the system of identification and assistance of children in
vulnerable situations, including increased participation by children in
decision making processes and the implementation of efficient mechanisms to
handle individual complaints made by children”). Se știe că în baza acestei
abordări s-au înregistrat numeroase cazuri de despărțire, de către autoritățile
statelor din UE, a copilului de unul dintre părinți, de exemplu, de mamă –
cetățeancă a unui stat din afara UE. Motiviațiile – bazate pe „apărarea
dreptului copilului” – sunt diferite. În cazul (mediatizat pe larg) unei
cetățene a Rusiei, care a fost despărțită de copilul său, o instanță franceză a
invocat iubirea prea mare/exagerată a mamei față de propriul copil.
De asemenea, sunt cunoscute
cazuri când autoritățile lipsesc pe unii părinți de drepturile parentale, ridicându-le
copilul, din motive cu totul subiective, căci interpretarea sensului sintagmei
„copii aflați în situații vulnerabile” este subiectivă. Probabil mulți dintre
moldoveni ar fi fost ridicați de la părinți în copilărie pentru că au primit o
palmă la poponeață. De asemenea, expresia „participarea crescândă a copiilor în
procesele de luare a deciziilor” amintește cumva de fapta eroică a lui Pavlik
Morozov, care și-a denunțat tatăl pentru că a ascuns un sac de grâu de la
autoritățile care strângeau toate rezervele familiilor de țărani în perioada
stalinistă. Se pare că prin Acordul de Asociere Republica Moldova se raliază la
un standard european care, de rând cu cele privind drepturile minorităților
sexuale, sunt contestate de majoritatea societății moldovenești, venind în
contradicție cu valorile tradiționale ale poporului țării.
Din păcate, așa cum am
anticipat, nu am găsit în Acord interdicția exporturilor în RM a produselor din
organisme modificate genetic (OMG) din UE. Cunoaștem că în UE există 6 state care au
interzis OMG-urile pe teritoriul lor, în vederea asigurării securității
alimentare a popoarelor lor: Luxemburg, Germania, Franța, Austria, Ungaria,
Grecia. O guvernare moldovenească responsabilă ar fi negociat o clauză privind
interzicerea exportului de OMG-uri din UE în RM, racordând astfel statul
moldovenesc la standardele celor 6 state din UE. O asemenea clauză ar fi ajutat
la protejarea producătorilor agricoli autohtoni, încurajându-i să-și mențină
producția naturală (sau bio). Cu regret, guvernarea de la Chi șinău – fie din
nesimțire/nepăsare, fie din reavoință, fie din incompetență/ lipsă de
profesionalism a negociat doar stabilirea progresivă a zonei de liber schimb pe
parcursul unei perioade de tranziție de cel mult zece ani, începând de la data
intrării în vigoare a acordului (TITLE V „TRADE AND TRADE-RELATED MATTERS”, CHAPTER
1 „NATIONAL TREATMENT AND MARKET ACCESS FOR GOODS”, Section 1 „Common
Provisions”, Article 143 „Objective” „The Parties shall progressively establish
a free trade area over a transitional period of a maximum of ten years starting
from the entry into force of this Agreement, in accordance with the provisions
of this Agreement and in conformity with Article XXIV of the General Agreement
on Tariffs and Trade 1994 (GATT 1994)”).
În același timp, în Articolul
147 se spune că „În al treilea an de la intrarea în vigoare a prezentului Acord,
părțile vor evalua situația, ținând seama de evoluția comerțului cu produse
agricole între Părți, sensibilitățile specifice ale unor astfel de produse și
dezvoltarea politicii agricole a ambelor părți. (Article 147 „Elimination of
customs duties on imports”: 5. During
the third year after the entry into force of this Agreement, the Parties shall
assess the situation, taking account of the pattern of trade in agricultural
products between the Parties, the particular sensitivities of such products and
the development of agricultural policy on both sides”). Este cunoscută odeclarație a președintelui României Traian Băsescu, care spunea că odată
intrată în UE, România și-a pierdut suveranitatea asupra politicii sale
agricole. Din Articolul 147 reiese că RM își va coordona politica sa agricolă
cu Bruxelles-ul, pentru soluționarea unor probleme sensibile. Se știe că în
republicile baltice, după aderarea la
UE , au fost desființare unele ramuri ale agriculturii – de
exemplu, în Letonia, producerea zahărului, producătorilor oferindu-li-se
compensații. Aș vrea să știu dacă, în conformitate cu prezentul Acord,
„evaluarea situației, a sensibilităților specifice unor produse și dezvoltarea
politicii agricole a ambelor părți” nu va însemna intervenția Bruxelles-ului în
politica agricolă moldovenească.
În fine, încă un Articol (157)
stârnește semne de întrebare. În el se menționează că „1. Prezentul acord nu
împiedică menținerea sau instituirea unor uniuni vamale, alte zone de liber
schimb sau aranjamente privind traficul de frontieră, cu excepția cazului în
care ele intră în conflict cu regimul comercial prevăzut de prezentul Acord”. („Article
157 „Agreements with other countries” 1. This Agreement shall not preclude the
maintenance or establishment of customs unions, other free trade areas or
arrangements for frontier traffic except insofar as they conflict with trade
arrangements provided for in this Agreement”). Prin această prevedere relațiile
comerciale ale RM cu state terțe sunt subordonate reglementărilor de cooperare
comercială și vamală cu UE. Prevederile din zona de liber schimb a CSI, din
care face parte RM, sunt subordonate normelor din UE. Această schimbare
radicală, fără explicarea prealabilă partenerilor din CSI, poate cauza probleme
comercializării produselor moldovenești pe piețele statelor CSI. În orice caz,
reglementarea în cauză, din Acordul de Asociere, nu confirmă ideea vehiculată de
unii analiști politici inocenți din Chișinău care au afirmat că prin Acordul de
Asociere, respectiv prin Acordul de Liber Schimb, RM va ajunge la un grad de
integrare cu UE similar cu gradul de integrare din CSI. Întrucât RM se
angajează să-și subordoneze relațiile sale comerciale/vamale cu CSI relațiilor
comerciale/vamale cu UE, partenerii din Est pot avea obiecții față de RM,
lipsind-o de toate preferințele comerciale de care dispune, punând-o în
situația să comercializeze în CSI – în primul rând în Rusia, Belarus ș.a. în
condițiile în care comercializează statele membre ale UE, produsele agricole
ale cărora sunt mai competitive datorită subvențiilor mai mari de câteva ori
decât cele oferite de Guvernul de la
Chi șinău producătorilor moldoveni.
Am expus
pe scurt câteva dintre întrebările care mi-au apărut la lectura fugitivă a celor
190 de pagini publicate pe site-ul Guvernului. Era și firesc să apară asemenea
întrebări în condițiile în care guvernarea nu s-a consultat cu mediul academic din
RM. Sunt convins că specialiștii își vor spune cuvântul detaliat pe fiecare
compartiment. Concluzia ce se profilează este însă că documentul care ne-a fost
prezentat este unul controversat – rodul unor negocieri în care au fost prejudiciate
clar interesele țării. La fel ca și în cazul aeroportului și a BEM. Toate
aceste cazuri au fost marcate de lipsă de transparență, deci de
iresponsabilitate în fața societății moldovenești.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
