„Aurelian Lavric – născut la 31 martie 1970 la Chi șinău. Licențiat în
Jurnalism (1992, USM, Chișinău) și Științe Politice (2000, Universitatea
București). Studii postuniversitare în Relații Internaționale (1994, Institutul
Român de Studii Internaționale, București), magistru în Știință Politică (2002,
Universitatea București), magistru în Management (2002, SNSPA, București).
Doctor în Istorie (2002, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia
Română). Actualmente este postdoctorand la Catedra Rela ții Internaționale,
USM”.
Propunerea de vinerea trecută
a Valentinei Ursu, de la Radio Europala Facultatea de
Ziaristică a USM, dar angajat încă din anul II la săptămânalul „Literatura și
Arta” (1989-1990), iar apoi la Radio Moldovala Televiziunea Na
Îmi place să citesc jurnale publicate.
Îți permit să înțelegi mai bine o perioadă istorică. În principiu, cred că sunt
două condiții pentru ca un jurnal să fie demn de interesul publicului: 1. Să
fie scris de o personalitate notorie (de exemplu, de un om politic, aflat
într-o funcție de stat – și care prin deciziile pe care le ia face istoria) și
2. Poate fi scris de o persoană care nu are funcții de stat, dar care
oglindește evenimente de importanță deosebită. Pentru ca jurnalul acestei
săptămâni să fie interesant, cum nu sunt o personalitate notorie, sper ca în
acest interval de timp să avem măcar evenimente notorii J...
*****
Luni
Afară s-a răcit brusc, chiar
de dimineață simți că toamna își intră în drepturi, după o vară prelungită...
Am ținut cele două cursuri la
programul de Masterat în Relații Internaționale la USM : „Diplomația culturală” și
„Integrarea minorităților etnice: politici și practici europene”. La primul
curs am vorbit despre lanțul ideatic: misiune => viziune => politică
=> strategie => tactică => plan de acțiuni. Nu a fost greu să
identificăm misiunea SUA sau pe cea a Rusiei (a enunțat-o Putin încă înainte de
a reveni la Kremlin ).
E mai greu să găsim formulată de liderii noștri politici misiunea Republicii
Moldova. Probabil ar fi o întrebare retorică, dacă i-am pune-o premierului
Vladimir Filat: „Care este misiunea statului Republica Moldova?”. Și dacă nu a
fost formulată misiunea, de unde vrem viziune și pe celelalte (din lanțul
respectiv) bine formulate, cu privire la țara noastră?
La „Fabrika” pe „Publika TV”
s-a discutat pe tema: de ce „Investițiile ne ocolesc”. A fost invitat în studio
și directorul financiar al „Südzucker” din Drochia, Octavian Armașu. Zilele
trecute, în week end, am fost la
Drochia , unde un localnic, Valeriu Rotaru, mi-a vorbit despre
un caz strigător: cetățeanul rus Nikolai Gakman împreună cu Igor Rotaru (fiul
celuia care mi-a relatat cazul), cetățean al RM, au creat firma „Agromir”,
luând în arendă în satele Dercăuți și Mălcăuți, raionul Soroca, 200 ha pământ
arabil și 24 ha livadă (au fost încheiate contracte de arendă cu 166 oameni) și
au făcut o investiție de 900.000 lei. Când era să fie culeasă roada, primarul
din Dercăuți, Oleg Grecu, și primarul din Vâsoca, Anatol Handrabura („Agromir”
avea un contract de colaborare cu firma soției acestuia) au adunat 10 cotași
(nu toți aveau contracte încheiate cu „Agromir”) și au cerut ca, în pofida
prevederilor contractului de arendă, firma să achite cotașilor imediat – și nu
după ce va fi vândută roada – cele prvăzute în contractul de arendă. Primarii au
interzis accesul celor de la „Agromir” la livadă și la terenurile agricole, au
cules roada, nu s-au achitat cu cei 166 de țărani, iar Inspectoratul Fiscal
cere de la „Agromir” achitarea impozitelor… Cazul se judecă în instanță, dar
unul dintre primari i-a spus lui Valeriu Rotaru că, fiind de la PLDM , „Agromir” nu îi poate
face nimic, așa că ar fi mai bine să renunțe… Valeriu Rotaru, administratorul
firmei „Agromir”, este veteran de război, a luptat în linia întâi în războiul
pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova
în 1992...
Cum să vină investitori străini
într-o țară în care contractele nu prezintă nici o valoare pentru unii primari,
care se laudă că justiția le este aservită? Primarii respectivi i-au alungat pe
cei de la „Agromir”, numindu-i „venetici”. „Justiția nu asigură disciplina
contractuală” a spus la „Fabrika” invitatul Ion Dron...
La emisiunea „În Profunzime”,
Igor Dodon a explicat că demersul comuniștilor privind aderarea Republicii Moldova
la Uniunea Vamală
Marți
Au fost făcute publice rezultatele
sondajului sociologic al CBS AXA. 75% din respondenți consideră că țara merge
într-o direcție greșită. Totuși, în Parlament ar ajunge aceleași patru partide
care se regăsesc acum în Legislativ: PCRM – 29,5%, PLDM – 21%, PDM – 8,2% și PL
– 7,9%. Vladimir Filat, care nu a mers în vacanță în perioada realizării
sondajului (19-27 septembrie), se bucură de cea mai mare popularitate: 39%.
Valoarea monedelor de
referință a scăzut: 1 Euro = 15,89 lei, iar 1 $ = 12,27 lei. Se pare că devalorizarea
este legată de situația din Grecia: conducerea de acolo a declarat că dacă
Uniunea Europeană nu va acorda o nouă tranșă de creditare, în noiembrie țara
poate falimenta.
Mass-media au informat că
aseară s-a stins din viață, la vârsta de 83 de ani, scriitorul Aureliu Busuioc
(1928-2012). Mâine va avea loc înmormântarea, la cimitirul central.
Miercuri
La „Ediția Specială” de pe
„Jurnal TV” s-a discutat despre violarea drepturilor de autor în audiovizualul
din Republica Moldova. Președintele Asociației „Apollo”, Vasile Năstase, i-a citat din
legislație și dintr-o hotărâre a Curții Supreme de Justiție, membrului
Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, arătându-i că
CCA trebuie să ia măsuri contra încălcărilor legii. Damaschin sau nu vrea să
înțeleagă – pentru că membrii CCA sunt reprezentanții unor partide (el e de la PLDM ) și ai unor radiodifuzori,
având interese oneroase; sau nu este capabil – nefiind jurist. Experta Svetlana
Chesari îi spune: „Nu putem să vă explicăm ca unui oligofren”.
CCA-ul este un exemplu perfect
al unei instituții de stat, membrii căreia au ajuns acolo pe baza unor simulacre
de concursuri. Conform legii, ei ar trebui să apere interesele societății, în
fapt, însă, după cum a spus Svetlana Chesari, ei apără interesele partidelor
care i-au pus acolo sau își apără propriile interese oneroase. Pentru partide
nu a contat competența și profesionalismul, ci loialitatea și servilismul
celora pe care i-au promovat, în pofida reglementărilor legii.
Am fost invitat și am comentat
la „Publika TV”, împreună cu deputatul Mihai Godea și fostul ministru al
Securității, Anatol Plugaru, un interviu al vicedirectorului SIS, Vadim Vrabie,
care a făcut acuzații la adresa băncilor nistrene cum că fac spălare de bani. „Din practica internaţională se cunoaşte că
„zonele economice" de acest gen sunt atrăgătoare pentru structurile
criminale internaţionale în legalizarea banilor proveniţi din diferite
activităţi infracţionale”, a declarat Vrabie. Am spus că oficialul nu a adus nici o dovadă și declarațiile sale sunt o subminare a acțiunilor privind consolidarea măsurilor de
încredere. Mihai Godea crede că prin aceste declarații AIE pregătește opinia
publică pentru legalizarea băncilor din zona nistreană...
La „Moldova în direct”, pe
„Moldova 1”, invitat este liderul PL, Mihai Ghimpu. Un telespectator din
Criuleni îl întreabă: Unde este binele pe care ni l-ați promis, pentru ca să vă
votăm, acum 3 ani? Unde este Moldova fără sărăcie? Că pensia ați mărit-o numai
cu 4 %, de la 1 iulie anul curent ați anulat compensațiile nominale... Ghimpu
îi răspunde că AIE nu are bani: dacă ar fi avut, ar fi dat poporului.
Interesant, de ce nu se gândește că dacă au promis îmbunătățirea condițiilor de
viață și nu se pot ține de cuvânt (nu au bani), ar putea să anunțe alegeri
parlamentare anticipate, să se retragă și să permită altora să vină la putere, unora
care pot realiza dezideratele poporului Republicii Moldova. Cumva, ei nici nu
pot, nici pe alții nu lasă... În
apărarea AIE trebuie spus totuși că, de regulă, partidele de la putere nu
pleacă de bună voie înainte de expirarea mandatului (nimeni nu lasă țâța
puterii, vorba lui Vladimir Voronin). În țări precum Grecia, unde poporul cere
socoteală conducătorilor, guvernele mai demisionează. Dar conducerea Republicii
Moldova are parte de cetățeni pașnici: când sunt nemulțumiți – ei protestează
prin faptul că... pleacă din țară. Și mai și ajută la menținerea guvernului,
trimițând bani rudelor rămase acasă...
Joi
La emisiunea „În oglindă” de
pe „Euro TV”, la întrebarea „cum vede soluționarea conflictului nistrean?”,
Vladimir Voronin spune, fără a da detalii, că există „2-3 variante”, care
„repetă într-o măsură memorandumul Kozak”. Oare îi pare rău că nu l-a semnat în
2003? (ținând cont de faptul că acum e supărat pe Occident și vrea în Uniunea
Vamală...).
Vineri
Grupurile Dodon și Mișin (7
deputați care au părăsit PCRM-ul) au declarat că s-au unit în Parlament și că vor
să constituie o fracțiune. PCRM-ul (în persoana lui Grigore Petrenco) și unii
comentatori susțin că fracțiunile pot fi create în primele 10 zile de la
constituirea Parlamentului. Pe de altă parte, deputații nu pot trece într-o
nouă fracțiune parlamentară mai devreme de 6 luni de la ieșirea din cea veche.
Dacă PL-ul va fi exclus din AIE, se pare că vor avea loc alegeri anticipate –
pentru că PL-ul este parte indisolubilă a acordurilor care au condus la
structurarea actualei guvernări.
*****
Țin jurnale de mai mulți ani.
Dar nu le scriu în ideea că vor fi publicate. În jurnalele mele, încerc, la
sfârșitul fiecărei zile, să fac o revizuire a ceea ce am făcut, spus și gândit
în ziua respectivă. Consemnez greșelile pe care le-am comis, pentru ca să le
conștientizez și pentru ca să nu le mai repet. Deci jurnalul meu nepublicabil
este despre mine (despre lumea mea), mai puțin despre evenimentele din
societate. Jurnalul acestei săptămâni, ținut pentru Radio Europa Liberă, este
primul care va fi publicat și m-am străduit să prezint lumea în care trăim.
Cronicarul sciia că nu vremile sunt sub
oameni, ci oamenii sub vremi. Sper că am consemnat aceste vremi. A fost o
săptămână interesantă. Totuși, nu știu dacă vreunul din evenimentele care s-su
produs în aceste 5 zile ne va influența viața de mai departe. Dintre toate
evenimentele, cred că cel mai important, pentru mine, a fost ținerea acestui
jurnal. J
