Joi, 26 decembrie, șeful
administrației de la Titaspol
a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a făcut totalurile activității
sale din anul curent. O temă căreia i-a dedicat o atenție sporită a fost cea
privind relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. Întrebat de ce negocierile
dintre cele două părți basculează, E. Șevciuk a răspuns: „Negocierile
basculează, adică nu este atins efectul așteptat de la început, în primul rând pentru
că nu există voința politică adecvată pentru obținerea rezultatului concret în
direcțiile prioritare ale interacțiunii dintre Nistrenia și Moldova: este vorba
de problemele economice, ale transportului ș.a.m.d.. Probabil nu există voință
politică, probabil nu există, cu regret, la partenerii noștri, dorința de a evada
de la ideologia care a fost adusă în interacțiunea dintre Chișinău și Tiraspol din
anul 2001, o ideologie de confruntare, în primul rând ideologia forțării, a
restricționării, a tentativelor presiunilor din exterior pentru a obține,
pentru sine, poziții politice comode”. Șevciuk a calificat ideologia respectivă
ca fiind una a „suprimării”. El a mai spus că „Tiraspolul a propus de 6-7 ori
mai multe inițiative în procesul de negocieri”. Din aceste declarații a reieșit
clar lipsa de interes sau incapacitatea guvernării RM de a gestiona eficient relațiile
dintre Chișinău și Tiraspol, cu atât mai puțin reintegrarea zonei nistrene în
cadrul Republicii Moldova.
Întrebat despre problema
recunoașterii independenței RMN, Șevciuk a invocat exemplele Kosovo, al Gibraltar-ului,
menționând că „vine timpul când trebuie luate decizii precise, clare din
punctul de vedere al dreptului internațional. Aceste decizii trebuie să fie juste.
Iar justețea va fi realizată atunci când opiniile cetățenilor vor for fi luate
în considerare. Și sper că aceste decizii vor fi luate, așa cum am spus și
anterior, în 2014, maximum în 2015”. Liderul de la Tiraspol amenționat că
deși nu este recunoscut, statul nistrean funcționează. Totuși, el a recunoscut
că structurile „de stat” pot să asigure bugetul cu doar 25%, restul, după cum
se știe, fiind resurse primite de la Moscova.
În interviul cu pricina au
fost făcute, pentru prima oară, câteva remarci subtile și inedite cu privire la
unele aspecte teritoriale ale conflictului de pe Nistru. Șevciuk a spus că oamenii
din unele localități din apropierea Nistreniei (inclusiv din zona de securitate) [de pe teritoriul controlat de RM] s-au adresat
către administrația de la
Tiraspol cu solicitarea de a interveni pentru rezolvarea unor
probleme sociale, de a obține cetățenia nistreană și chiar de a fi admise –
localitățile respective – în componența RMN. Este vorba de satele de pe malul
drept al Nistrului, ale fostelor raioane Dubăsari și Camenca
(„nu toate, dar unele”). Șevciuk a menționat: „Nouă nu ne este indiferent care este
situația în acele localități, cum sunt tratați cetățenii din acele sate” – în ceea
ce privește apărarea intereselor lor, predarea în limba rusă, asistența medicală.
„Din aceste raioane au fost primite 1500 de solicitări, inclusiv din sate
aflate în jurul Benderului, care se află sub controlul Moldovei, iar acolo
locuiesc cetățenii noștri. Apare o întrebare interesantă legată de satele
acestea, care la timpul lor s-au aflat în componența raionului Dubăsari: de ce
granița administrativă la ziua de astăzi este încălcată și raionul Dubăsari de
facto este împărțit, ca și raionul Camenca?”. Până în prezent, ședul
administrației de la Tiraspol
s-a referit la satele de pe malul stâng al Nistrului, aflate sub jurisdicția
RM: Pârâta, Pohrebea, Coșnița Doroțcaia, Cocieri și Molovata Nouă, de asemenea
la satul Varnița de pe malul drept. Acum însă, Șevciuk a făcut referire la
satele de pe malul drept al Nistrului – basarabene – din raioanele Camenca și
Dubăsari, care din câte se știe au fost permanent loiale RM. El nu a anunțat
acțiuni de preluare cu forța a satelor respective, dar întrebarea cu privire la
granița administrativă „discutabilă” merită atenția opiniei publice. În acest
context poate fi examinată și întrebarea: să fie oare adevărat că din cauza
sărăcirii masive a majoriății locuitorilor RM, mai ales a celor din
localitățile rurale, tot mai mulți cetățeni ai țării vor să scape de „povestea
de succes” și să obțină condiții elementare de viață în cadrul unei structuri teritoriale
în care tarifele la utilități și prețurile la produse sunt de câteva ori mai
mici, iar veniturile (pensiile, alocațiile ș.a.) sunt mai mari?
În opinia lui Șevciuk, planul
expus recent de Băsescu privind al treilea proiect național – după aderarea
României la NATO
și UE, acela al unirii RM cu România – se va realiza într-o perspectivă apropiată.
Această perspectivă, după cum a reieșit din expunerea sa, nu poate decât să
contribuie la așteptata recunoaștere internațională a independenței RMN.
Șevciuk a mai spus că, în opinia
sa și a Ministerului Educației, este nevoie să se acorde o atenție sporită predării
în limba moldovenească în 2014-2015, deoarece „practic am rămas singurii în
lume care predăm în limba moldovenească”. De aceea, urmează să crească
finanțarea școlilor moldovenești. Iată că, se pare, în mod paradoxal, decizia
Curții Constituționale cu privire la limba română poate ajuta școlile cu
predarea în limba moldovenească în baza grafiei chirilice din zona nistreană, școli
cărora guvernarea de la Chi șinău
nu le-a oferit vreodată vreun ajutor. Nu este de mirare, în condițiile în care
„povestea de succes” nu este capabilă să finanțeze/întrețină școlile din
teritoriul pe care îl controlează, școli pe care le optimizează, adică le închide.
În lumina celor expuse de E. Șevciuk
(cu referire la cererile unor locuitori din unele sate basarabene de a intra în
componența RMN), cuvintele premierului Iurie Leancă privind întreprinderea unor
măsuri care vor face RM atractivă pentru zona nistreană par dintr-o altă lume, care
are puține în comun cu lumea reală – în care cetățenii RM se confruntă cu
dificultăți materiale, în pofida parafării de acorduri cu UE. Cu toată asistența
finaciară fabuloasă de la Bruxelles ,
în realitate zona nistreană este mai atractivă pentru satele aflate sub
jurisdicția RM, nu invers. Și nu cred că din cauza Bruxelles-ului (a UE).
[Articol scris pentru Moldova.org]
