Paradoxurile Ministerului Educației sau cine pentru cine este

Nu cu mult timp în urmă, pe 13 noiembrie, mass-media au informat despre prezentarea pentru dezbateri, de către Ministerul Educației (ME), a proiectului Codului Educației. În aceeași zi, după ce am constatat că textul proiectului legii nu a fost postat pe site-ul ME, în modesta mea calitate de cadru didactic (confernețiar, doctor) la una dintre universitățile chișinăuene, i-am solicitat viceministrului Educației Loreta Handrabura, responsabilă de învățământul superior, varianta „supusă dezbaterilor” a Codului în cauză. Doamna viceministru mi-a răspuns că nu are varianta finală, revizuită, după dezbaterile pe care le-au avut inclusiv în acea zi (!?). Am rugat-o să-mi pună la dispoziție varianta care este supusă discuțiilor. Într-o manieră optimistă, funcționarul de stat mi-a răspuns o voi avea ca toata lumea, fără discriminare, pe pagina ME, doar că să am răbdare. Și iată că joi, 26 decembrie, la ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație, invitații căreia au fost ministrul Educației Maia Sandu și un șir de funcționari de rang înalt din ME, am aflat că discuțiile pe marginea proiectului Codului Educației s-au încheiat. Iar doamna Nadejda Velișco, șefa Direcției Învățământ superior și dezvoltare a științei din cadrul ME mi-a comunicat că proiectul documentului a fost postat pe site-ul Ministerului, cu modificările efectuate în urma discuțiilor. De asemenea, dânsa mi-a comunicat că proiectul a fost deja expediat celorlalte ministere pentru obținerea avizului, urmând ca în primăvară (martie sau aprilie 2014) proiectul legii să fie supus votului deputaților Parlamentului.  

De ce un document de o asemenea importanță nu a fost discutat la ședințele catedrele universităților, cel puțin partea din el care se referă la învățământul superior?, deși profesorii universitari ar fi putut oferi sugestii utile și cu privire la celelalte trepte ale sistemului educațional. Din cele spuse de doamna ministru Sandu a reieșit că dânsa a avut discuții pe marginea proiectului cu rectorii universităților. Desigur, universitățile dispun de autonomie și poate că era treaba administrațiilor instituțiilor de învățământ superior să organizeze discuții la ședințele catedrelor – în componentele de bază ale structurii organizatorice a unei universități. Cred totuși că dacă cei din conducerea ministerului ar fi postat pe site-ul ME varianta inițială și dacă fiecare profesor din această țară ar fi avut ocazia să ia cunoștință cu proiectul legii și să ofere sugestii pentru a-l îmbunătăți, ar fi avut de câștigat toți – inclusiv conducerea politică, tehnocrată a ME. Or, după cum s-au desfășurat lucrurile, s-a creat impresia că Ministerul nu a fost interesat de opiniile profesorilor – celor care activează în sistemul de educație, care va fi reglementat de noul Cod. Această situație, cu regret, ne-a aminitit de practicile sistemului totalitar (sovietic) când partidul decidea și poporul executa. În sistemul democratic însă, din câte se cunoaște, nu profesorii din sistem sunt pentru Minister, ci ME este pentru profesori, elevi și studenți. De aceea, bine ar fi fost dacă proiectul legii pe care o vor aplica profesorii ar fi fost discutat de profesori – de cât mai mulți dintre ei.

De altfel, atitudinea nepăsătoare a conducerii ME nu ne miră pe fundalul nepăsării cu care coaliția de guvernământ a sfidat societatea moldovenească în timpul negocierilor cu UE asupra Acordurilor de Asociere și de Liber Schimb. Guvernanții nu au pus la dispoziția cetățenior țării cele două texte decât după ce au fost parafate, deci când nu mai puteau fi introduse modificări, în vederea îmbunătățirii conținutului lor.

La ședința Clubului Jurnaliștilor de Investigație ministrul Maia Sandu mi-a răspuns la o întrebare legată de doctoratul habilitat. În ciuda unei atitudini nu tocmai democratice din partea conducerii și a funcționarilor din ME, le-am spus diriguitorilor sistemului de educație că îi susțin în ceea ce privește implementarea normelor din spațiul european (occidental) cu privire la acest subiect. Or, doamna Sandu a menționat că unii rectori ai universităților se opun excluderii gradului științific de doctor habilitat, urmând să rămână abilitatrea – în baza publicațiilor, participării la proiecte de cercetare – pe care o va face același CNAA. Dacă ministrul Maia Sandu ar fi apelat la profesorii universitari din țară, ea ar fi obținut sprijin pentru toate inițiativele care sunt menite să armonizeze sistemul educațional din RM cu cel din UE, în pofida criticilor oricui.   

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului activ.