Deşi cele şase ţări participante în programul Parteneriatului Estic au un statut egal în Politica Europeană de Vecinătate, ele se poziţionează diferit faţă de Uniunea Europeană (UE). Din cauza problemelor la capitolul democraţie şi respectarea drepturilor omului, Belarus-ul se află în relaţii tensionate cu UE – uniune de state promotoare ale principiilor democratice, inclusiv a respectării drepturilor omului. Din cauza poziţiei geografice şi a altor factori, Armenia şi Azerbaidjanul – deşi se află în relaţii bune cu Bruxelles-ul – nu şi-au declarat intenţia de aderare la UE şi respectiv de integrare europeană. Acelaşi dezavantaj – poziţia geografică defavorabilă – este valabil şi în exemplul Georgiei, în cazul căreia se mai adaogă problemele nerezolvate de securitate cu Federaţia Rusă. Deşi Georgia şi-a declarat explicit intenţia de aderare la UE, prioritară pentru ea rămâne aderarea la NATO şi relaţia cu SUA. Doar Republica Moldova (RM) şi Ucraina sunt avantajate atât de poziţia geografică (au frontiere comune cu state membre ale UE), de stadiul de dezvoltare politică şi economică, de sprijinul populaţiei pentru ideea aderării la UE, cât şi de existenţa unor forţe politice, aflate la putere, promotoare ale integrării europene.
Există şi diferenţe între Republica Moldova şi Ucraina. În timp ce Chişinăul se mai confruntă cu un conflict – chiar dacă îngheţat – în zona central-estică a ţării (de unde încă nu a fost retrasă armata a 14-cea a Federaţiei Ruse), Ucraina se pare că a reuşit să atenueze mişcarea separatistă a populaţiei rusofone din Crimeea, care mai ales în anii ‘90 cerea anularea deciziei Sovietului Suprem al URSS de la Moscova din 19 februarie 1954 cu privire la transferul Crimeii de la Rusia la Ucraina (atunci populaţia peninsulei nu a fost întrebată dacă este de acord cu încorporarea în Ucraina). Totuşi, prezenţa flotei ruse în Sevastopol şi Feodosia (până în 2042, conform ultimului acord ruso-ucrainean din 21 aprilie 2010), nu este un element care ajută Ucraina în demersul său de apropiere de structurile europene.
În ceea ce priveşte potenţialul economic, datorită dimensiunilor sale mari (respectiv datorită pieţei sale interne destul de mari), Ucraina este mai atractivă pentru UE în comparaţie cu Republica Moldova. Pe de altă parte, datorită dimensiunilor sale mici, RM poate fi absorbită mai uşor de UE (bugetul de stat al RM este mai mic decât bugetele unora dintre cele mai titrate echipe de fotbal din Europa).
În ultima perioadă de timp, mai ales din 2009, când la putere în RM a ajuns Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), Chişinăul a intensificat acţiunile sale privind integrarea europeană. Guvernarea precedentă, comunistă, a întreprins unele acţiuni concrete privind apropierea de Bruxelles. Totuşi, adesea, în perioada guvernării comuniste, integrarea europeană era prezentă mai mult în discursul politic decât în acţiunea politică. Deşi autorităţile UE aveau anumite îndoieli în privinţa continuării procesului de integrare europeană a Ucrainei după ce în urma rezultatelor alegerilor din februarie 2010 preşedinte al Ucrainei a devenit Victor Ianukovici, Bruxelles-ul a înţeles că Executivul de la Kiev este consecvent şi continuă programele de apropiere a Ucrainei de UE. Atât RM cât şi Ucraina conştientizează importanţa pieţei UE şi a relaţiilor economice cu statele sale membre. Din această cauză, nici Kievul, nici Chişinăul nu au îmbrăţişat proiectul propus de Moscova privind Uniunea vamală euroasiatică, implementat cu începere de la 1 ianuarie 2012 (din care fac parte în prezent, deocamdată, Federaţia Rusă, Belarus şi Kazahstan).
Reflectând procesele de integrare europeană, mass-media din RM şi Ucraina pun în valoare elementele favorabile, succesele repurtate de autorităţile centrale de la Chişinău şi Kiev. În acest context, presa de la Chişinău utilizează frecvent în ultimii ani noţiunea de „poveste de succes” („success story”) cu referire la Moldova, în contextul integrării europene. Se pare că expresia „poveste de succes” a apărut datorită faptului că UE avea şi are nevoie de un exemplu pozitiv cu privire la Parteneriatul Estic. „Politica de vecinătate a Uniunii Europene are nevoie de poveşti de succes [“success stories”], şi cooperarea cu Moldova poate fi privită ca una, a declarat Ministrul de Stat pentru Afaceri Externe Zsolt Németh după reuniunea Consiliului de Cooperare UE – Moldova din 6 mai [2011], în Bruxelles”, când Ungaria deţinea preşedinţia UE [1].
Mass-media de la Chişinău adesea compară situaţia din Moldova cu cea din Ucraina. „Foştii parteneri de pe Maidan Neizalejnosti, Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko, au fost împreună până au început să împartă …proprietatea. Anume scandaluri legate de privatizări şi controlul întreprinderilor de stat i-au despărţit pe cei doi aliaţi ai «revoluţiei portocalii» şi i-au transformat în duşmani. [...]” [2]. În opinia autorului comentariului, din păcate, în Moldova se repetă cele ce s-au întâmplat în Ucraina, referindu-se la divergenţele din cadrul AIE (inclusiv în privinţa împărţirii proprietăţilor statului). De asemenea, presa de la Kiev compară parcursul celor două ţări în vederea apropierii lor de UE. Publicația „Kommersant.ua” din Ucraina s-a arătat indignată de progresul autorităților ucrainene cu referire la integrarea europeană, după ce un studiu a arătat că Moldova a devenit lider în privința implementării reformelor UE. La Forumul Societăţii Civile al Parteneriatului Estic (PaE), desfăşurat pe 30 noiembrie 2011 în orașul polonez Poznan, a fost făcut public clasamentul ratingului integrării europene al țărilor din PaE. „Rezultatele studiului au devenit o senzație. Ucraina, care a fost considerată liderul regional în acest domeniu, a ajuns pe locul trei, oferind primul loc Republicii Moldova, în timp ce pe locul doi s-a plasat Georgia. Ca urmare, din acest moment Chişinăul a primit posibilități mai mari de a accesa fonduri suplimentare din bugetul UE", scrie Kommersant.ua. „Nivelul de integrare europeană a fost evaluat după 300 de parametri, divizați în trei secţiuni: relaţia țărilor din PaE cu Uniunea Europeană, armonizarea cadrului juridic cu cel european, calitatea guvernării. Republica Moldova a fost desemnată lider la primele două secțiuni, în timp ce Georgia la secțiunea a treia. Ucraina a reușit să ocupe doar poziția a doua privind relația sa cu UE și a treia în celelalte două secțiuni. Când a fost creat Parteneriatul Estic, Ucraina era văzută drept o «locomotivă» a organizației, un exemplu demn de urmat”. Potrivit experților, în ultimii doi ani situaţia s-a schimbat enorm. "În ultimii doi ani, în Ucraina, unii indicatori s-au înrăutăţit. Însă, cel mai important este faptul că rezultatele Republicii Moldova în aceeaşi perioadă în mai multe privințe s-au îmbunătățit", consideră directorul programului european "Vidrodjennya", Irina Solonenko. [3].
„Republica Moldova poate fi considerată o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic pentru că a folosit într-un mod foarte eficient instrumentele oferite de acesta”, a declarat şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schubel. El a subliniat că este vorba, în principal, de acţiunile Chişinăului din ultimii doi ani şi jumătate: “Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit să formeze o întreagă reţea de contacte la Bruxelles şi în numeroase capitale europene, care au ajutat ţara să implementeze o serie de măsuri prefigurate de Parteneriatul Estic. Aş dori să menţionez lansarea negocierilor pentru acordul de asociere, care ar fi fost imposibilă fără sprijinul tuturor celor 27 de state membre, iar acum ne pregătim de lansarea oficială a discuţiilor despre o zonă de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Am reuşit, de asemenea, să ajungem, într-un timp record, după doar două runde de negocieri, la un acord privind spaţiul aerian comun, am lansat şi dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi am făcut progrese importante. În toate aceste domenii Republica Moldova a fost foarte bine pregătită, ceea ce este extraordinar”. Dirk Schubel a atras, însă, atenţia, că este foarte importantă menţinerea ritmului şi continuarea acestui process întrucât “nimic nu este stabilit până când totul este stabilit” [4].
Neparafarea, la sfârşitul lui 2011, respectiv nesemnarea, la începutul lui 2012 (cum fusese preconizat în urma rezoluţiei Parlamentului European din 1.12.2011 privind acordul de asociere a Ucrainei cu UE) – inclusiv din cauza cazului Iulia Timoşenko – a slăbit întrucâtva poziţia Kievului în privinţa integrării europene, dar nu a redus şansele Ucrainei.
În procesul de implementare a reformelor, Ucraina şi RM se confruntă adesea cu probleme de acelaşi gen. Într-un top al corupţiei la nivel global pe 2010, publicat de Transparency International, în care prezintă amploarea fenomenului în 178 de ţări la nivelul institutiilor publice, Ucraina se situa pe locul al 2-lea, iar RM pe locul 5 (Rusia pe primul loc, Belarus pe locul al 3-lea) [5]. Problema sărăcirii populaţiei din cele două ţări este o altă asemenea problemă.
Concurenţa dintre RM şi Ucraina în contextul procesului de integrare europeană este benefică. În acelaşi timp, colaborarea dintre cele două ţări, concretizată inclusiv în preluarea de către o ţară a experienţei celeilalte, nerepetarea de către o ţară a greşelilor comise de cealaltă, poate contribui la un mai bun parcurs pe calea integrării europene a amândurora.
Refetințe:
1. Németh calls Moldova success story in EU Neighbourhood Policy, 6.05.2011, http://www.eu2011.hu/news/nemeth-calls-moldova-success-story-eu-neighbourhood-policy, [accesat 28.01.2012].
1. Németh calls Moldova success story in EU Neighbourhood Policy, 6.05.2011, http://www.eu2011.hu/news/nemeth-calls-moldova-success-story-eu-neighbourhood-policy, [accesat 28.01.2012].
2. Oleg Cristal, „Adio „Moldova, poveste de succes”, 28 iunie 2011, http://vox.publika.md/politica/adio-moldova-poveste-de-succes-41511.html, [accesat 28.01.2012].
3. Kommersant: Moldova a luat fața Ucrainei în Parteneriatul Estic, 01. 12. 2011, http://unimedia.md/?mod=news&id=41807, [accesat 28.01.2012].
4. Dirk Schubel: Republica Moldova o poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic, 6.12.2011, http://www.radiochisinau.md/dirk_schubel_republica_moldova_o_poveste_de_succes_in_cadrul_parteneriatului_estic-870, [accesat 28.01.2012].
5. Moldova, „poveste de succes”: locul 5 în totul ţărilor imorale, în Siet-ul moldovenilor din Italia, 15. 10.2011, http://moldinit.com/publ/moldova_poveste_de_succes_locul_5_in_topul_tarilor_imorale/4-1-0-2180, [accesat 28.01.2012].
