Acest articol a fost scris pentru Moldova.org:
În pofida declaraţiilor tranşante ale ministrului Afacerilor Externe şi
al Integrării Europene, Natalia Gherman, din ultima vreme, cu privire la cursul
inevitabil privind integrarea europeană a Republicii Moldova, statul
moldovenesc pare că se află într-un continuu proces de degradare. Nu s-a
schimbat prea mult odată cu investirea noului Guvern. Statul suferă de probleme
de sistem, ca şi cum nu poate scăpa de infecţia care a părtuns sistemul de stat
până în măduva oaselor şi macină ţara (corupţia şi incompetenţa). Cele două
partide şi un grup parlamentar, care asigură guvernarea, sunt actorii care, în
virturea exercitării puterii, ţin capturat statul Republica Moldova,
măcinându-l din interior cu o osârdie demnă pentru o cauză bună. Ceea ce îi
determină la stoarcerea statului – deci a poporului ţării – de resurse, sunt
propriile interese meschine, este propria îmbogăţire. De îmbrăţişarea mortală a
actualei guvernări, neîncetat tot mai mulţi concetăţeni vor să plece peste
hotare, pentru a se salva, pentru a avea o viaţă normală, unde să fie
respectaţi pentru ceea ce sunt şi pentru felul în care pot munci (căci acasă guvernanţii nu au
nevoie de ei). La fel ca şi înainte, gasterbaiteri moldoveni, în floarea
vârstei, mor în străinătate, din diverse motive, şi niciodată Guvernul RM nu se
simte vinovat, nu îşi cere scuze de la părinţii răposaţilor pentru ceea ce se
întâmplă. Cel mai grav fapt, în acest context, este pierderea încrederii de
către aceşti concetăţeni plecaţi – cei mai activi din punct de vedere economic
– în popria ţară, în capacitatea ţării de a reînvia din cenuşă precum pasărea
Phoenix. De aceea, mulţi dintre ei nu îşi mai leagă viitorul de această ţară.
În cadrul vizitei din 24 iulie la Moscova a ministrului Afacerilor Externe şi al
Integrării Europene, Natalia Gherman, la conferinţa de presă comună cu omologul
său rus Serghei Lavrov, ea a spus: „Ceea ce este important, pentru noi procesul
de integrare europeană, care cuprinde în sine multe aspecte şi parametri, este
exemplul cel mai optim al modernizării, al dezvoltării pe care Moldova a ales-o
pentru sine în calitate de model de dezvoltare pe viitor. Adică nouă ni se pare
că integrarea europeană va aduce Republicii Moldova toate acele schimbări
necesare în sferele politică, economică, socială şi altele, care în primul rând
vor transforma Moldova într-un stat modern european şi în al doilea rând,
desigur, vor îmbunătăţi calitatea vieţii pentru toţi cetăţenii RM, indiferent
unde locuiesc”. Probabil, fără să vrea, şefa diplomaţiei moldoveneşti a
dezvăluit adevărata faţă a statului Republica Moldova: el poate fi asemănat cu
un alcoolic sau narcoman, care doreşte să scape de relele obişnuinţe prin
internarea într-o instituţie sanitară în care i se vor interzice relele
practici. Dacă exemplul occidental este modelul optim de dezvoltare, de
modernizare a ţării, de ce actualii guvernanţi nu îl implementează? De ce nu
are loc „decapturarea” – eliberarea instituţilor statului de persoanele cu
interese oneroase, de ce nu este eliberată justiţia de aservirea celor care
comit atacuri raider; de ce concursurile pentru funcţiile din instituţiile
statului nu sunt oneste, în baza meritocraţiei, ci simulacre prin care acced
„la ciolan” finii, cumătrii, sau cei singura calitate a cărora este cea de
membru de partid; de ce nu sunt desfiinţate monopolurile aşa încât să aibă loc
o reducere a preţurilor şi tarifelor? Este ca şi cum actuala guvernare,
neputând rezista ispitei de a jefui populaţia celei mai sărace ţări din Europa,
vrea să fie supusă unor constrângeri din partea oficialilor de la Bruxelles , pentru a nu
mai înfăptui practicile păguboase care duc la pauperizarea continuă a
majorităţii populaţiei ţării şi la propria lor îmbogăţire.
Nu cred totuşi că asistăm la o metanoia în conştiinţa guvernanţilor
moldoveni. Ceea ce se poate observa este faptul că sub lozincile privind
integrarea europeană lucrurile nu se schimbă în esenţa lor. Actualii guvernanţi
utilizează subiectul integrării europene ca un substitut şi ca o scuză: adicătelea
nu facem nimic, pentru că atunci când ne vom integra vom trăi bine. Cred că, în
actualele condiţii, electoratul pro-european ar putea simţi necesitatea de a-şi
manifesta o poziţie fermă, de a transmite guvernanţilor un mesaj clar: Nu vă
bateţi joc de viitorul european al Republicii Modova! Este inadmisibil ca
integrarea europeană să fie un simulacru, la fel ca şi concursurile pentru
funcţiile de membri ai CCA ş.a.. Poporul RM doreşte ca ţara să fie în UE pentru
că suntem europeni şi dorim să facem parte dintr-un spaţiu în care cetăţeanul (munca
sa, drepturile sale) este respactat şi are o viaţă demnă. Deşi se dau mari şi
tari, prin declaraţii privind cursul ireversibil al integrării europene, la
întruniri din străinătate, oficialii moldoveni nu spun ceea ce ştiu foarte bine
atât cetăţenii RM cât şi funcţionarii de la Bruxelles şi din
cancelariile celor mai imprortante ţări europene: lucrurile merg prost în statul
moldovenesc. Deci mesajul electoratului pro-european din RM pentru guvernanţi ar
trebui să fie acesta: nu aţi dat de un popor de proşti; integrarea europeană nu
înseamnă vorbe, ci fapte.
