miercuri, 10 iulie 2013

De ce E. Şevciuk va examina propunerea alăturării RM la „RMN”

Articol scris pentru Moldova.org:

Postul de televiziune nistrean a difuzat recent un reportaj despre cum îşi petrece timpul din zilele libere şeful administraţiei de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Cu această ocazie, Şevciuk a făcut o călătorie cu echipa de filmare până la Râbniţa, la părinţii săi, iar apoi în satul Stroiești, unde funcţionarul are o vilă. Pe traseu călătorii s-au oprit în satul Butor, raionul Grigoriopol, unde Şevciuk a cumpărat fructe şi flori de la ţăranii care vindeau pe marginea şoselii. Printre cei cu care a vorbit Şevciuk au fost şi câţiva săteni din satul vecin Taşlâc, care i s-au plâns că de 3 ani un sector al satului nu este aprovizionat cu apă. Şeful de la Tiraspol a promis că se va interesa de problemă şi a amintit sătenilor că în curând va fi finisată construcţia şcolii. Moldovenii din Butor şi Taşlâc s-au arătat mulţumiţi de discuţia cu Şevciuk.

Jurnalistul Grigore Volovoi a invocat scenariul expus de politologi din RM: dacă vor fi create condiţii mai bune, în ceea ce priveşte nivelul de trai, în RM, zona nistreană va dori să se integreze în RM. Jurnalistul l-a întrebat pe Şevciuk: dacă zona nsitreană va fi atractivă pentru RM şi Moldova va dori să se alăture Nistreniei, este posibilă o asemenea variantă? „Noi vom examina această propunere”, a răspuns amuzându-se E. Şevciuk.

Interlocutorii au mai abordat tema pescuitului în râul Nistru. Şevciuk a spus că la întâlniri cu conducerea RM s-a discutat despre introducerea onor restricţii privind pescuitul, aşa încât, în 2-3 ani, să fie create condiţii pentru ca să fie mai mult peşte în Nistru. Autorităţile nistrene au adoptat această decizie în mod unilateral, iar RM, timp de un an de zile, a întins adoptarea acestei decizii. De aceea, administraţia de la Tiraspol a anulat acea decizie, deoarece pescarii nistreni treceau Nistrul, cumpărau în RM licenţe (de 300 lei) şi pescuiau. „Peştii nu întoată de-a lungul liniei de separare”, a spus Şevciuk, evitând noţiunea de frontieră. Este interesant acest caz, legat de interdicţia pescuitului, în vederea sporirii cantităţii de peşte în râul Nistru. Unii comentatori politici de la Chişinău vorbesc despre veneticii şi duşmanii Republicii Moldova, aflaţi în zona nsitreană. Am văzut însă că autorităţile nistrene s-au dovedit a fi mai iubitoare de natura Moldovei, de ecologia regiunii nistrene. Atunci când au văzut că autorităţile moldoveneşti sunt complet nepăsătoare – au renunţat la efortul de salva fauna nistreană. 

Reportajul jurnaliştilor nistreni este interesant pentru că publicului i-a fost prezentat un demnitar dedicat populaţiei zonei pe care o conduce. Tot ce gândeşte, tot ce face este pentru acei oameni. Şi oamenii simt, văd că au un gospodar în fruntea formaţiunii teritorial-administrative nerecunoscute şi îi arată, la rândul lor, dragostea şi respectul. O să săteancă din Butor îi spunea – moldoveneşte – vânzătorului de fructe de la şosea: Nu mai cântări, dă-i omului aşa. Dar Şevciuk a plătit găleata te caise cumpărate.

Nu ştiu dacă se va găsi cineva să obiecteze la ideea că între populaţia din teritoriul aflat sub jurisdicţia RM şi cea din zona nistreană nu există disensiuni, neînţelegeri. De aceea „măsurile de încredere”, despre care diplomaţi occidentali vorbesc cu referire la conflictul privind zona nistreană, neînţelegând natura acestuia, sunt superflue pe Nistru. Cu regret, putem constata că singura incompatibilitate este între conducerile politice de la Tiraspol şi Chişinău. În Tiraspol există o conducere pentru populaţia zonei (dedicată acesteia), iar la Chişinău este o conducere care consideră că populaţia există pentru respectiva conducere. Astfel, după cum a menţionat şi Grigore Volovoi, tot mai mulţi pensionari din teritoriul jurisdicţiei RM solicită pensiile din zona nistreană, îşi dau copii la şcolile din zona respectivă şi pe durata iernii locuiesc acolo, deoarece tarifele la utilităţi sunt „catastrofale” în RM. În asemenea condiţii, cred că populaţia zonei nistrene nu va dori să se integreze într-o RM cu o asemenea conducere nepăsătoare (sau coruptă, preocupată numai de binele propriu – veniturile proprii). Recent, deputatul PLDM Valeriu Streleţ se arăta nedumerit şi indignat la o televiziune de ştiri din Chişinău cu privire la faptul că administraţia tiraspoleană nu doreşte să negocieze coşul al treilea – adică aspectele politice, statutul zonei nistrene. El nu înţelege că populaţia zonei nistrene vede ca pe un coşmar viaţa cetăţenilor RM din teritoriul guvernat de PLDM, iar administraţia de la Tiraspol se uită la conducerea de la Chişinău – atât de nepăsătoare faţă de proprii cetăţeni (ca şi faţă de natura din lunca Nistrului) – ca la nişte ciudaţi cu care îţi vine să ai relaţii cât mai rar posibil şi de care să uiţi cât mai repede.

E clar că înainte de o schimbare radicală a viziunii şi atitudinii conducerii de la Chişinău faţă de propriii cetăţeni, nu se poate vorbi despre nici un fel de reintegrare a zonei nistrene în Republica Moldova.
  

Postări populare