Factorii care
determină îmbrățișarea unei profesii. Conceptul profesiogramă este folosit în domeniile activității
umane pentru desemnarea elementelor componente ale pregătirii profesionale,
respectiv a elementelor necesare pentru a putea face față cerințelor
profesionale. DEX-ul tălmăcește noțiunea astfel: „Reprezentare cronologică detaliată
a caracteristicilor unei activități profesionale sub aspectul solicitărilor
fizice, psihice și al repausului într-o zi de muncă. Din germ. Professiogramm”
[1]. Este vorba de caracteristicile activităţii specialistului într-un domeniu,
condiţiile pe care trebuie să le satisfacă o persoană care se dedică unei
profesii, profilul specialistului într-un domeniu.
Deși există un specific al specialistului în domeniul
Relațiilor Internaționale, care ține de folosirea la un grad înalt a potențialului
său intelectual-psihologic, profesiograma specialistului în RI nu diferă radical
de profesiogramele altor profesii care solicită persoana pentru o anumită
ocupaţie (intelectuală), sub aspectul aptitudinilor sale mentale, emoţionale şi
fizice.
Încă pozitiviştii încercau să explice orice fenomen
pământesc prin „moştenirea părintească”, „înrâurirea mijlocului” (mediului) şi
„momentul” în care se produce fenomenul [2]. În zilele noastre, este acceptat
faptul că, în ceea ce privește orice ocupaţie profesională, trebuie luați în
considerare trei factori (vezi Fig. 1): ereditate
(aptitudini, germeni ce trebuie dezvoltați);
mediu social (educaţie,
pregătire profesională);
Unii cercetători, care fac apel la astrologie, vorbesc în
acest context și de o a treia componentă: 3.
influenţa cosmică (a aștrilor, în momentul nașterii și pe parcursul vieții).
Acești factori sunt valabili şi pentru specialistul în RI.
În ceea ce privește ereditatea, talentul
cu care se naşte o persoană sau vocaţia constă
într-un număr de aptitudini pentru o anumită ocupație profesională. Acestea trebuie
dezvoltate prin instruire. Caracteristicile specialistului în RI pot fi
comparate cu cele ale omului de afaceri. Atât domeniul specialistului în RI
(afaceri externe) cât și cel al afacerilor în domeniul economic au multe în
comun: ambele se axează pe relaționare (deosebirea principală constând în
faptul că omul de afaceri se ocupă de afaceri private, în timp ce specialistul
în RI sau diplomatul se ocupă de afaceri de stat și în interesul statului). Unul
dintre cei mai cunoscuţi autori din domeniul Ştiinţei afacerilor, cercetătorul
canadian Herbert N. Casson, care şi-a publicat peste 70 de cărţi încă în anii
’30 ai secolului XX, afirma: „Capitalistul (omul de afaceri, n. A.L) ideal, se
întâlneşte tot atât de rar precum artistul de valoare sau sculptorul de talent;
ca orice creator, capitalistul are geniul lui specific. În succesul său
coeficientul şansei este minim. Ca întotdeauna în cazul geniului, puterea sa se
datorează perseverenţei şi neostoitei autoeducări” [3]. Casson atrage atenţia
asupra faptului că „pentru dânsul (omul de afaceri, n. A.L.), speranţa de a
poseda trece înaintea a ceea ce posedă. De altfel, toţi cei care îşi câştigă
existenţa datorită beneficiilor pe care le crează (salariaţii, n. A.L.),
trebuie să se conformeze acestui principiu. Dacă acest adevăr ar fi bine
înţeles, lumea afacerilor ar lua o imensă extindere; nu orice John, Peter sau
Paulus ar pretinde să devină capitalişti (oameni de afaceri, n. A.L.);
afacerile ar fi rezervate celor care au aptitudinile necesare, care s-au
exersat în acest domeniu şi s-au instruit în acest sens, stăpânindu-i rigorile)”
[4]. Consider că o comparație între omul de afaceri și specialistul în RI
(diplomatul) este utilă atunci când scoatem în evidență faptul că omul de
afaceri este în relație cu salariații săi, în timp ce specialistul în RI
(diplomatul) este în relație cu reprezentanții aleși ai poporului țării sale:
conducerea politică a statului. Specialistul în RI trebuie să fie creator în
percepere și gândire, perseverent, să fie implicat într-o neostoită
autoeducare.
Aceasta îi va permite să acţioneze cu succes în mediul internațional
aflat în permanentă schimbare, așa cum un om de afaceri talentat și bine
pregătit va acționa cu succes în lumea afacerilor: „Lumea afacerilor este locul
evoluţiilor, al schimbării perpetue. Afacerile nu sînt o lege care urmează pe
cele precedente; ele nu constituie o artă pe care o înveţi şi de care îţi
aminteşti la nevoie, ci este ceva la fel de unduitor ca viaţa însăşi, luînd
veşnic o înfăţişare nouă, care se împlineşte după propriile sale legi. În
afaceri nu este suficientă doar experienţa; sînt necesare calităţi ca spiritul
de observaţie, capacitatea de adaptare, de autoeducare; fără asemenea calităţi
experienţa nu vă serveşte decât la a vă trage pe căi bătătorite” [5].
Pregătirea profesională este
parte componentă a influenței mediului social asupra persoanei, pe
lângă educația din familie. Ea presupune însuşirea temeinică a Ştiinţei Relațiilor
Internaționale cu toate componentele sale. Specialistul în RI, ca și omul de
afaceri, trebuie să investească permanent în instruire, deoarece „nu competenţa
costă scump, ci prostia şi ignoranţa” [6].
Herbert N. Casson considera că omul de afaceri „trebuie să
aibă mulţi amici, să cunoască multă lume, să fie amabil, primitor, să fie în
special elocvent şi, în sfârşit, să stârnească valuri de simpatie în jurul său
pentru a-i face pe oameni să dorească să cumpere ceea ce el vinde” [7].
Diplomatul trebuie să aibă prieteni, iar prietenia sa cu diverși colegi de
breaslă și cu oameni politici din alte țări să fie în interes de stat.
Pe lângă ereditate
şi mediu social, sisteme religioase
şi filozofice asiatice mai vorbesc despre influenţa cosmică sau a aștrilor: „Fiecare
om porneşte în această viaţă cu o moştenire genetică pe care a primit-o de la
părinţii săi, cu un spirit care a parcurs un anumit drum în vieţile anterioare
şi cu o influenţă astrală în momentul naşterii, toate aceste elemente
conferindu-i unicitate şi anumite sensibilităţi” [8]. Unul dintre autorii
români care s-au ocupat de acest aspect, Dumitru Hristenco, este de părere că
influenţa cosmică (a aștrilor), în special cea din momentul naşterii unei
persoane, se va manifesta în nivelul emoţional pe parcursul vieţii acesteia: „Nivelul
emoţional este constituit din toate trăirile emoţionale ale persoanei.
Caracteristicile sale sunt influenţate de poziţia aștrilor la data naşterii
persoanei în această viaţă” [9].
Dacă luăm în considerare influența cosmică (a aștrilor), pentru
specialistul în RI (ca de altfel și pentru omul de afaceri), se impune ca
acesta să-şi cunoască horoscopul, alcătuit de persoane competente, de exemplu –
zilele în care va avea un tonus ridicat şi cele în care acesta va fi redus (de
exemplu, în dependență de bioritmuri, care sunt în legătură cu fazele Lunii),
şi în funcție de aceasta să-şi programeze întâlnirile (de afaceri) sau alte
acţiuni/activități importante. Dar ideal este ca prin evoluţia interioară,
specialistul în RI să scape de aceste influenţe, să devină mai puternic decât
acestea, printr-o cât mai mare stăpânire de sine.
Pregătirea
profesională la catedrele de Relații Internaționale.
Dintre cei trei factori care determină o profesiogramă, atât în cazul
specialistului în RI, ca și în cazurile celorlalte profesii, cea mai importantă
este a doua – pregătirea profesională. Talentul sau vocația – fiind înnăscute
(ereditare), ca și influența a aștrilor (care poate fi favorabilă sau nefastă
din cauze independente de om) – sunt factori de care omul ține cont sau la care
se adaptează. Ceea ce depinde de el este pregătirea
profesională. Aceasta este inserată influenței mediului social: începând cu
cei 7 ani de acasă – educația familială, valorile din societate ș.a.. Consider
că la catedrele de Relații Internaționale procesul educațional – care îl
continuă pe cel din familie și din liceu – vizează trei elemente ce trebuie
dezvoltate: minte, inimă și caracter. Este important și al patrulea element –
sănătatea fizică – asupra căruia nu voi stărui aici. Educarea (dezvoltarea)
tuturor celor trei elemente are ca scop formarea unor calități, capacități și
abilități. Odată acestea formate, o persoană care a obținut pregătirea
profesională cuvenită va da dovadă de anumite rezultate.
În ceea ce privește primul element al structurii, supusă
procesului de formare profesională – mintea (gândirea) – scopul
procesului de educare este formarea calității
numită inteligență (vezi Fig. 2).
Aceasta trebuie să devină parte a personalității studentului. Calitatea
inteligență se exprimă prin capacitatea
de a înțelege sau de a pătrunde fenomenele sau problemele
care constituie obiectul preocupărilor specialistului în RI. Mintea acestuia
trebuie să fie ascuțită – ca să poată pătrunde problemele de care se ocupă. La
moldoveni, în sate, se mai folosește adjectivul „tunchit” sau tâmpit cu
referire la un ac care nu este ascuțit. Dezvoltarea elementului minte presupune formarea calității de a
pătrunde (înțelege) problemele din domeniu, căci numai o problemă înțeleasă
poate fi rezolvată. Astfel, cel care și-a dezvoltat calitatea și capacitatea
menționate, își formează abilitatea
de a rezolva probleme. Desigur,
pentru a le rezolva, specialistul are nevoie de o pregătire teoretică și
practică temeinică. El are nevoie de cunoaștere. Dar dacă procesul de studii se
reduce doar la transmiterea unui set de cunoștințe, cunoașterea – care este
ceea ce a rămas după ce o persoană a uitat tot ceea ce a învățat – poate să
lipsească în final. Ca rezultat al unui proces educațional de calitate,
specialistul în RI va putea da dovadă de eficiență
și pragmatism în activitatea sa
profesională.
Un alt element important care trebuie dezvoltat în cadrul
procesului educațional vizează inima (simțirea). La catedrele
de RI trebuie cultivată dragostea studentului față de propriul popor și față de
propria țară (patriotismul). Fără aceasta, el nu va putea îndeplini sarcinile
care stau în fața sa ca diplomat. Calitatea dragoste
se exprimă în capacitatea de a împărtăși.
Această capacitate are două aspecte: a
împărtăși – în sensul de a oferi din ceea ce ai (inclusiv bucurii)
semenilor și a împărtăși – în sensul
de a sprijini la greu, a pune umărul pentru a susține semenii în momente
dificile: a împărtăși durerea semenilor. O persoană care și-a dezvoltat
calitatea și capacitatea menționate se va putea integra într-o echipă, va avea
sentimentul solidarității în colectivul de muncă. Drept rezultat, persoana care
și-a dezvoltat acest element va da dovadă de slujire – se va afla în serviciul
țării, al poporului. Întrucât în domeniul Relațiilor Internaționale vorbim de
Serviciul Diplomatic, dezvoltarea calității patriotism (dragoste pentru neam și
țară) este inalienabilă unei bune activități în domeniu.
Al treilea element care trebuie dezvoltat este caracterul
(acțiunea).
El se exprimă în calitatea voință și
în capacitatea de autocontrol.
Abilitatea cu care trebuie să iasă din facultate viitorul specialist în RI este
disciplina. Fără disciplină în
domeniul diplomației nu poate exista o activitate eficientă. Drept rezultat al cultivării calității, capacității și abilității menționate, specialistul în RI
va da dovadă de demnitate, onoare, cinste,
simțul răspunderii/ datoriei. El nu va putea fi corupt, nu își va trăda țara,
ci o va sluji chiar cu prețul unor sacrificii, cu devotament.
Toate cele trei elemente ale structurii personalității
specialistului în RI sunt indisolubil legate între ele. Dacă lipsește una,
structura umană nu va mai funcționa la parametrii ceruți, respectiv nu va
exista o activitate de calitate.
Cum sunt formate calitățile, capacitățile și abilitățile
care ne dau rezultatele menționate (în Fig. 2)? Consider că de o importanță
incontestabilă este personalitatea cadrului didactic. Așa cum un ucenic se duce
la un meșter – de exemplu cizmar, pentru a învăța meseria, la fel studenții vin
la o facultate de Relații Internaționale pentru a învăța de la profesori cum să
gândească, cum să-și iubească țara și cum să acționeze în domeniul profesional
ales. Desigur, profesorii talentați vor ajuta studenții să se descopere, să-și
realizeze individualitatea, nu să devină cópii sau imitații. Succesul
procesului educațional depinde de implicarea unor profesori de calitate, de
studenți cu aptitudini, înclinație (talent) față de profesie și cu
perseverență, putere de muncă, disciplină – inclusiv în pregătirea temelor
pentru seminare. De o mare importanță este utilizarea de către profesor a
metodelor interactive de predare.
Nu în ultimul rând, procesul educațional vizează, pe lângă
formarea calităților, capacităților și abilităților menționate, dezvoltarea
interesului viitorului specialist pentru a studia mereu, pentru autoeducare, pe
parcursul întregii cariere.
Parafrazând o expresie devenită celebră – Suntem prea săraci pentru a cumpăra haine
ieftine – în condițiile Republicii Moldova putem afirma: Suntem prea săraci
pentru a pregăti prost specialiștii în Relații Internaționale – viitorii
diplomați. Conștientizând și formulând misiunea facultăților de Relații
Internaționale ale instituțiilor de învățământ superior, ne vom putea forma și viziunea
corectă cu privire la un proces educațional eficient și de deplin folos.
Referințe:
- Supliment
- Nicolae Petraşcu, „Cuvânt începător”, în Teoria formelor fără fond, antologie de Mihai Ungheanu, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996, pp. 109-110.
- Herbert N. Casson, Axiomele omului de afaceri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1993, p. 68.
- Ibidem, p.69.
- Ibidem, p. 80.
- Ibidem, p. 105.
- Ibidem, p. 22.
- Dumitru Hristenco, Reiki tradiţional, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 39.
- Ibidem, p. 94.
Anexe:
Fig. 1. Factorii care
determină o profesiogramă (inclusiv a specialistului în RI):
2. Mediu social (pregătire profesională).
3. Influența cosmică (a aștrilor).
Fig. 2: Elementele pregătirii profesionale a specialistului în Relații
Internaționale.
ELEMENT / |
Minte
(Gândire)
|
Inimă
(Simțire)
|
Caracter
(Acțiune)
|
CALITATE
|
Inteligență
|
Dragoste
(patriotism)
|
Voință
|
CAPACITATE
|
De a înțelege/
a pătrunde
|
De a împărtăși
|
De autocontrol
|
ABILITATE
|
De a rezolva probleme/ profesionalism
|
De a se integra în echipă/
solidaritate
|
Disciplină
|
REZULTAT
|
Eficiență,
pragmatism.
|
Slujire/serviciu.
|
Demnitate,
onoare,
cinste,
simțul răspunderii/ datoriei,
devotament.
|
