Astăzi „Ministerul de Externe” de la
Tiraspol a dat publicității un comunicat de presă cu privire la
„Declarația” instituției „în legătură cu informația parvenită, referitoare la
măsuri la granița între Republica Moldovenească Nistreană și Republica Moldova,
planificate de organe moldovenești ale puterii”. În document se menționează că
pe 28 martie 2013 pe adresa „părții Nistrene”, de asemenea a altor
reprezentanți ai participanților la procesul de negocieri în formatul «5+2» a
parvenit un apel al„reprezentantului pentru probleme politice în reglementarea
nistreană din partea Republicii Moldova” Eugen Carpov, de înștiințare despre
măsuri, pe care partea moldovenească intenționează să le desfășoare în timpul
apropiat „la granița de stat între Nistrenia și Moldova”. După cum rezultă din
notificarea respectivă,în cadrul dialogului între UE și RM privind
liberalizarea regimului de vize, Chișinăul intenționează să întreprindă măsuri,
îndreptate spre asigurarea controlului fluxurilor migraționale și a evidenței
cetățenilor străini, care sosesc în Republica Moldova.
În particular, Republica Moldova în mod
unilateral, fără o coordonare adecvată la nivel bilateral sau multilateral
internațional și în cadrul Comisiei Unificate de Control, a decis să organizeze
controlul migrațional al cetățenilor în șase puncte de control: Hârbovăț
(Anenii Noi), Hagimus (Căușeni), Dubăsari, Criuleni, Rezina, Sănătăuca
(Florești). În notificarea reprezentantului politic moldovean se arată că
procedura evidenței, care vizează înregistrarea prin scanarea electronică a
documentelor, va fi înfăptuităde angajați ai Oficiului pentru Migrație și
Refugiați al Republicii Moldova. Deși în notificare se spune că realizarea
acestor acțiuni va începe în luna mai, după informațiile „MAE al RMN”, RM deja
desfășoară „o muncă activă” privind instalarea unor „terminale
grănicerești-vamale cu drepturi depline la granița moldo-nistreană”. A fost
remarcat un șir de fapte privind verificarea și scanarea documentelor
„cetățenilor RMN” care intră pe teritoriul RM, care au cetățenia FR și
Ucrainei, cu explicații verbale privind regimul controlului pașapoartelor.
„MAE” al „RMN” și-a exprimat „îngrijorarea
profundă” legatăde faptul că acțiunile întreprinse de „partea moldovenească” nu
au fost coordonate cu „reprezenranții competenți ai Nistreniei” în nici unul
din „numeroasele formate” (?) în cadrul cărora se poartă dialogul între părți.
„Chestiunea privind organizarea punctelor controlului migrațional, inclusiv în
zona de securitate, nu a fost ridicată de reprezentanții moldoveni nici în CUC,
nici la întâlnirea «Consultațiilor permanente [în formatul 5+2]» la
Lvov , pe 19 februarie, nici în cursul
întâlnirilor reprezentanților politici ai părților”.
„Îngrijorări specifice” pentru partea
nistreană creazăposibilitatea utilizării diverselor „măsuri coercitive sau
discriminatorii” în raport cu cetățenii Federației Ruse, Ucrainei și ai altor
țări, care locuiesc în Nistrenia și care trec „granița de stat
moldo-nistreană”. În acest sens,„MAE al RMN” invită participanții
internaționali în procesul de negocieri privind reglementarea nistreană la
monitorizarea atentă a situației, în scopul de a promova realizarea deplină a
drepturilor și intereselor legitime ale acestei categorii de cetățeni.
Instituția consideră că plasarea de către partea moldovenească a unor bariere
suplimentare în calea cetățenilor intră în contradicție cu eforturile depuse de
către părți și participanții internaționali în procesul de negocieri, în
vederea asigurării libertății de circulație a cetățenilor. Anul trecut și la
începutul anului 2013, eforturile părților s-au axat pe coordonarea diferitelor
proiecte de acorduri, care vizează realizarea drepturilor legitime ale
cetățenilor din Nistrenia și Moldova la libera circulație, inclusiv decizia
protocolului „Privind unele măsuri urgente pentru a asigura libera circulație a
populației Nistreniei și Republicii Moldova”.
Par ciudate aceste „îngrijorări” expuse de
autoritățile unei formațiuni teritoriale (nerecunoscute de nimeni), care de
multă vreme a instalat posturi atât ale controlului migrațional, cât și grăniceresc,
vamal, inclusiv al „Comitetului Securității de Stat”. Domnișoara ministru
NinaȘtanschi sau este nepricepută, sau îi consideră pe cei care citesc
comunicatul„ministerului” său nepricepuți: cum poate avea pretenții față de
acțiunile de instalare a posturilor moldovenești de control al fluxului de
persoane formațiunea teritorială care are de multă vreme asemenea posturi pe
linia de demarcare din zona de securitate? Mi se pare de bun simț, ca fiind
simplu de înțeles faptul că Republica Moldova trebuie să-și asigure seciritatea
la linia de demarcare în zona nistreană, în condițiile în care nu poate
controla frontiera sa estică cu Ucraina. Autoritățile moldovenești nu trebuie
să permită intrarea pe teritoriul aflat sub jurisdicțai sa a unor bande
(eventual, înarmate) de cazaci sau bandiți din zona nistreană. Într-un film
postat recent pe Internet se vorbește despre faptul intrării pe teritoriul
controlat de Guvernul moldovean a câtorva camioane ale Armatei a 14-a, care „au transportat mobilă”. Cine a
controlat acele camioane, dacă la linia de demarcare nu există poliția de
frontieră?
Cu toate că noile măsuri par absolut
justificate și întârziate (nu numai legat de procesul de negocieri privind
semnarea Acordului de liberalizare a regimului de vize), am văzut pe un site de
știri din Chișinău un interviu acordat de un fost vice-ministru de externe,
care a criticat măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești. Asemenea
critici sunt o reacție la risipirea mitului conform căruia dacă Republica
Moldova nu are posturi ale poliției de frontieră la linia de demarcare din zona
de securitate, ea este un stat integru. O abordare realistă solicită luarea
unor măsuri clare de securizare a liniei de demarcare: pentru obținerea
regimului lberalizat de vize, pentru un control vamal eficient (care să evite orice
evaziune a taxelor vamale), pentru evidența persoanelor intrate pe teritoriul
controlat de autoritățile moldovenești, care să fie responsabilizare și care să
conștientizeze că se aflăla evidență și în cazul comiterii unor crime, vor fi
identificate și pedepsite, în fine, pentru ca linia de demarcare să nu fie o
cale de evadare a oricăror persoane certate cu legea, care scapă de justiție
trecând cu ușurință prin acea zonă (cazul Baghirov este unul dintre multele).
În condițiile în care integrarea europeană
nu este percepută de cătățenii moldoveni ca ceva palpabil și concret, consider
că măsurile autorităților moldovene de instalare a unor posturi de control al
evidenței actelor de identitate pe linia de demarcare din zona de securitate,
în contextul negocierilor privind acordarea regimului liberalizat de vize,
reprezintă un rezultat concret, pozitiv, al colaborării RM-UE, care duce la sporirea
asigurării securității și la creșterea bunăstării cetățenilor – prin faptul
căgaura neagră (din bugetul RM), reprezentată de zona nistreană, va fi închisă.
P.S. În practica internațională sunt
cunoscute cazuri când, în urma unui război, statul învingător îi impune
statului învins anumite limite în capacitatea militară, să mențină granița sa
deschisă. În cazul Republicii Moldova, din câte știu, Federația Rusă nu a impus
nimic de acest gen statului moldovean. Moldovenii, ei înșiși, (din prostia
lor?) nesiliți de nimeni, au avut până acum linia de demarcare din zona
nistreană deschisă: fără un control al fluxului persoanelor care pătrund pe
teritoriul aflat sub jurisdicția Guvernului de la
Chi șinău.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]