Astăzi a avut loc conferința internațională cu genericul „Relațiile
Internaționale – domeniu specific de activitate intelectuală. Contribuția
instituțiilor de profil”, consacrată aniversării a X-a a Institutului de
Relații Internaționale din Moldova (IRIM). Pe fundalul multelor idei
interesante, expuse de participanți, a răsunat și întrebarea (formulată de
Constantin Lazăr, conferențiar la
IRIM ): de ce autoritățile Republicii Moldova nu ascultă
opiniile mediului academic? Și aceasta în timp ce în lumea întreagă mediul
politic este strâns legat de cel academic. Marii oameni politici au fost și
sunt cei care au avut alături mari cercetători și gânditori politici. Zbigniew Brzezinski,
autorul mai multor studii de Relații Internaționale, este în prezent consilierul
de politică externă a lui Barak Obama. El este consilier pe probleme de
securitate încă din 1978: mai mulți președinți s-au schimbat la
Casa Albăla Casa
Albă și pe timpul administrației lui Gerald Ford, păstrând funcția
de Secretar de Stat (1974-1977).
Intelectualii proieminenți, personalitățile cu o gândire
sistemică, întotdeauna au avut mare căutare în instituțiile politice ale
statelor avansate ale lumii. Conferențiarul universitar Victor Juc a vorbit
despre necesitatea de „a fundamenta științific” interesele naționale și
demersul diplomatic al statului.
Pentru cei care activează în domeniul de cercetare al
Relațiilor Internaționale pare o axiomă faptul că un stat de succes este cel
care folosește realizările științifice ale mediului academic, este cel în care
s-a realizat o simbioză între instituțiile politice ale statului și mediul
academic. De fapt, suportul oricărei guvernări este în primul rând mediul
academic, cel care poate contribui la formarea unui climat de idei ce
propulsează o țară spre progres. Dacă în Republica Moldova guvernarea a eșuat
în promovarea unor refrme, respectiv în modernizarea societății, este pentru că
politicienii de la guvernare nu au înțeles importanța solicitării și preluării
ideilor elaborate de cercetători.
În cazul Republicii Moldova, chestiunile geopolitice,
vizând atât reglemenatrea conflictului din zona nistreană, cât și, în general,
politica externă trebuie să atragă cercetătorii din mediul academic (la noi nu
se întâmplă însă acest lucru). Este interesant că pe lângă așa-zisul Minister
de Externe de la Tiraspol
activează un consiliu de experți, din care fac parte inclusiv cadre didactice
de la Universitatea Tarasla Chi șinău
însă guvernanții nu consederă că au nevoie să atragă resursele intelectale ale
țării în elaborarea viziunii, policitilor și strategiilor statului, implicit în
domeniul politicii externe.
Este curios că la Catedra Relații Internaționale a USM
în ultima perioadă de timp au venit pentru ca să se informeze și să consemneze viziunile
și opiniile unor profesori de la FRIȘPA cercetători din Londra, Budapesta și din alte capitale
europene. Cei din Ministerul de Externe sau din Biroul de Reintegrare probabil
consideră sub „demnitatea” lor să apeleze la specialiști, cu toate că starea de
lucruri degradează: atat în negocierile privind reglementarea conflctului din
zona nistreană, cât și în raporturile cu Federația Rusă, iar mai nou – după demiterea
Guvernului – și cu Uniunea Europeană (nemulțumirile societății moldovenești
legate de negocierea în ascuns a Acordului de Liber Schimb, care poate aduce
mari prejudicii producătorilor agricoli autohtoni, denotă și ele necesitatea
inițierii cât mai grabnice a unui dialog între putere și societate, inclusiv cu
participarea specialiștilor în Relațiile Internaționale).
De ce guvernanții moldoveni, care se prezintă drept adepți
ai modelului occidental (acolo este vorba de o societate a cunoașterii,
acolo totul – inclusiv guvernarea – se bazează pe știință), ignoră cu desăvârșire
contribuțiile cercetătorilor din mediul academic din țara noastră? Răspunsurile
ar fi mai multe, dar cel de suprafață este: pentru că nu le pasă de țară…
P.S. Culmea este că un jurnalist cunoscut din Republica Moldova - directorul Biroului Radio Europa Liberă din Chișinău, Vasile Botnaru - a acuzat, într-o emisiune televizată, comunitatea științifică de faptul că nu propune soluții pentru reglementarea conflcitului din zona nistreană. I-am scris pe o rețea de socializare: „Problema nu e că cei din comunitatea științifică nu propun soluții. Dimpotrivă, ei propun soluții. Dar conducerea nu are nevoie de soluții - căci conducătorii sunt buricele pământului, cei mai deștepți din cartier, cum să se intereseze de soluțiile propuse de noi... ”...
http://social.moldova.org/news/de-ce-guvernarea-nu-folosete-contribuiile-mediului-academic-236107-rom.html
