Astăzi Institutul Cultural
Român (ICR) „Mihai Eminescu” de la
Chi șinău, în colaborare cu Academia de Științe a Republicii
Moldova (AȘM), au organizat o întâlnire specială cu domnii Andrei Marga,
președintele Institutului Cultural Român, Valeriu Matei și Nichita Danilov –
directorul și directorul-adjunct ai ICR Chișinău, prilejuită de începerea
activității noii conduceri a Institutului la Chi șinău. La eveniment au participat vice
prim-ministrul Ion Moldovanu, secretarul de stat din MAE al României Ovidiu
Dranga, E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova,
reprezentanți ai mediilor cultural, științific, politic și diplomatic din
Republica Moldova.
Evenimentul a scos în lumină
importanța diplomației culturale. Andrei Marga a notat că „ICR [care promovează
diplomația culturală] este parte a politicii externe a României”. România este
un exemplu privitor la exercitarea diplomației culturale. ICR este o instituție
publică de interes național, a cărei misiune este de a face cunoscută cultura
română și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu. ICR include o rețea de 17
institute ce funcționează în 16 țări. Institutul a fost înființat în anul 2003
prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale
Române. ICR face parte din rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea
Europeană – European Union National Institutes for Culture (EUNIC).
Secretarul de stat al MAE al
României, Ovidiu Dranga, a menționat că ICR își propune să apropie elitele din
România și Republica Moldova; institutul va promova valorile și identitățile
comune ale României și Republicii Moldova. Referindu-se la contextul european
și internațional, Dranga a menționat că „Diplomația culturală se află în plină
ascensiune”. ICR de la Chi șinău
își propune să promoveze proiecte culturale comune. De asemenea, va fi promovat
conceptul: „Cultură prin educație, educație prin cultură”.
Noul director al ICR „Mihai
Eminescu” de la Chi șinău,
Valeriu Matei, a făcut apel la societatea moldovenească să se implice în
activitățile institutului, inclusiv prin propuneri de proiecte. „Nu mai e timp
pentru disensiuni, trebuie să promovăm ceea ce este autentic”, a menționat V.
Matei.
Statul Republica Moldova nu
excelează în ceea ce privește folosirea diplomației culturale. La Catedra Rela ții
Internaționale a Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și
Administrative a USM se predă cursul „Diplomația culturală”, în cadrul programului
de Masterat la specializarea „Studii diplomatice”. Dar de la teorie la practică
e cale lungă. Cu excepția unor manifestări sporadice ca „Zilele culturii
moldovenești în Rusia” sau în alte țări, nu există o viziune, o instituție
specializată cu promovarea diplomației culturale, respectiv nu există un
program privind asemenea activități. Argumentul invocat ca răspuns la această
lipsă de interes și perspicacitate este cel al lipsei de fonduri, în bugetul de
stat, pentru activități culturale. Despre crearea unui Institut Cultural
Moldovenesc (așa cum există, de pildă, Goethe-Institut al Germaniei și Forumul
Cultural Austriac) în prezent nu poate fi vorba. În acest context, cred că
numirea domnului Valeriu Matei în funcția de director al ICR Chișinău poate fi
un stimulent pentru un demers al autorităților Republicii Moldova de a promova
în cadrul unor programe comune valorile comune ale României și Republicii
Moldova, prin rețeaua de institute ale ICR. Iată de ce Valeriu Matei, prin
numirea sa în noua funcție, poate contribui atât la promovarea culturii române
în Republica Moldova, cât și a culturii moldovenești – prin institutele
culturale române – în statele lumii.
În presa moldovenească s-a mai
scris despre una (alături de altele) dintre dezamăgirile legate de AIE: nu s-a
produs o intensificare a relațiilor româno-moldovenești, din 2009 până în
prezent. Integrarea politică și economică româno-moldovenească poate fi
realizată mai greu, în condițiile aflării României în UE (de la 1 ianuarie
2007). Dar integrarea culturală putea fi și trebuia realizată; în calea
înfăptuirii acesteia nu stau decât inerția, indiferența, reticența, poate și
rea-voința unora. Schimbările din ICR oferă o nouă oportunitate pentru
aprofundarea relațiilor între cele două state frățești. La manifestarea de
astăzi am văzut o largă deschidere din partea României. Acum inițiativele
trebuie să vină din partea guvernării moldovenești, care să demonstreze că pe
deplin conștientizează importanța primordială a diplomației culturale atât în
promovarea intereselor politice cât și a celor economice – vizând atragerea de
investitori prin etalarea a tot ce are mai bun o țară. Și în cazul României și
Republicii Moldova multe – dacă nu cumva toate – cele ce merită să fie etalate,
sunt valori comune.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
