Anul
acesta se împlinesc 20 de ani de la publicarea în revista “Foreign Affairs”
(Volume 72, No.3, 1993, p. 22-49) a articolului “The Clash of Civilazations?”
(„Ciocnirea civilizațiilor?”), semnat de cercetătorul american Samuel P.
Huntington (1927-2008). În 1997 Huntington a publicat volumul “The Clash of
Civilazations and the Remaking of the World Order” („Ciocnirea
civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”) – de data aceasta fără semnul
întrebării la sfârșitul titlului. Articolul din 1993, redactat, se pare, mai
ales sub impresia războiului din fosta Iugoslavie, a propus o nouă viziune cu
privire la relațiile internaționale în epoca post Război Rece: a avut loc
trecerea de la o lume bipolară, împărțită pe criteriul ideologico-politic (două
sisteme/blocuri de state – democratice și comuniste) la o lume multipolară
împărțită în opt civilizații, după criteriul religios. Cele opt civilizații
sunt: Occidentală, Confucianistă, Japoneză, Islamică, Hindusă, Slavo-Ortodoxă,
Latino-Americană și „posibil” Africană. În volumul publicat ulterior,
Huntington a adăugat o a noua civilizație: Budistă.
Pot fi aduse mai multe critici cu privire la teoria lui
Huntington. De exemplu, nu toate civilizațiile au un centru de putere, așa cum
vedem în cazul civilizației Africane (chiar autorul se îndoia cu privire la ea,
scriind „posibil [civilizația] Africană”). Apoi, în conformitate cu viziunea
cercetărotului american, Grecia, Bulgaria și România ar trebui să facă parte
din Civilizația Slavo-Ortodoxă – în calitate e state cu populații majoritar
ortodoxe. Totuși, Grecia în 1981, iar Bulgaria și România în 2007 au devenit
state membre ale UE, integrându-se în spațiul civilizațional Occidental.
Republica Moldova, în lumina teoriei în cauză, ar aparține spațiului
Slavo-Ortodox. Poate din această cauză Huntington s-a referit doar într-un
alineat la situația din estul RM: „După ce Moldova a devenit independentă, o
dată cu colapsul Uniunii Sovietice, mulți gândeau la o eventuală unificare a sa
cu România. Teama că așa ceva ar putea să se întâmple a stimulat o mișcare
secesionistă a estului unificat al republicii, care a avut sprijinul tacit al
Moscovei și pe cel activ al Armatei a 14-a ruse, ceea ce a dus la crearea unei
Republici Transnistrene. Totuși, sentimentul moldovenesc de unire cu România a
intrat în declin, în replică la problemele economice ale ambelor țări și la
presiunea economică rusă. Moldova s-a alăturat C.S.I. și legăturile comerciale
cu Rusia s-au extins. În februarie 1994, partidele pro-ruse au avut un succes
covârșitor în alegerile parlamentare” (S.P. Huntington „Ciocnirea
civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, Ed. „Antet”, București, f.a., p.
241).
Astfel, războiul din 2 martie – 21 iulie 1992 din zona
nistreană a Republicii Moldova a fost aproape trecut cu vederea de către
cercetător, probabil deoarece el l-a văzut ca unul intracivilizațional. Totuși,
detaliile referitoare la faza fierbinte a acelui conflict scot în evidență un
lucru de o semnificație deosebită: apartenența Republicii Moldova la un spațiu
civilizațional (cel Occidental). Este știut faptul că războiul din Cecenia a
reprezentat și un conflict civilizațional, ținând cont de faptul că acolo au
venit luptători din alte state musulmane (unii dinre ei devenind comandanți ai
comandourilor rebelilor – de exemplu Hatab, originar din Iordania). La fel s-a
întâmplat și în Bosnia. Un conflict civilizațional antrenează luptători din mai
multe state, uniți de aceeași religie, care luptă împotriva purtătorilor altei
religii.
În războiul din 1992 din zona nistreană a Republicii
Moldova, după cum se știe, au participat grupuri de cazaci și mercenari din
Rusia și Ucraina. Faptul că acest lucru a fost posibil, demonstrează că
Republica Moldova nu face parte din același spațiu civilizațional cu Rusia (în
pofida religiei comune – Creștin-Ortodoxe). În contextul teoriei lui Huntington
– fără a reduce din valoarea viziunii sale – putem afirma că exemplul
Republicii Moldova – cu conflcitul ruso-moldovenesc din 1992 – constituie o
excepție ce confirmă valabilitatea respectivei teorii. Faptul că acel conflict
a antrenat participarea cazacilor și mercenarilor din Rusia – alături de armata
regulată (a 14-cea) rusă – arată clar că Republica Moldova nu se află în fața unei
dileme geopolitice: Vest-Est. În lumina acestui fapt, putem afirma că Republica
Moldova aparține de drept civilizației Occidentale. Dar argumentele în acest
sens sunt mai multe.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
