Se apropie summitul
Parteneriatului Estic de la
Vilnius , din 28-29 noiembrie a.c.. Parafarea celor două
Acorduri – de Asociere și de Liber Schimb – constituie obiective care au
determinat activitatea coaliției de guvernare în ultimii trei ani. În
campaniile electorale pentru alegerile din 2009, iar apoi pentru scrutinul din
2010, partidele care au ajuns la putere (care au format Alianța pentru
Integrare Europeană) au vehiculat în spațiul public ideea că vor să ducă
Republica Moldova în UE. Puțini au fost cei care puteau să facă distincția
între termeni utilizați în domeniul științific al Relațiilor Internaționale: „integrare
europeană”, „integrare în Uniunea Europeană”, „aderare la Uniunea Europeană ”,
„apropiere de Uniunea Europeană” ș.a.. Mai mult, prin noțiunea de „integrare
europeană” mulți dintre cetățenii moldoveni înțelegeau că RM se află într-un
proces de (pre)aderare la UE.
În ajunul summit-ului de la
Vilnius avem posibilitatea unei clarificări, de către oficiali
europeni, a acestor noțiuni, respectiv, a spulberării mitului cu privire la un proces
de aderare a RM la UE.
De menționat, totuși, că până
în prezent conducerea RM nu numai că nu a explicat societății că în dialogul cu
Bruxelles-ul nu a fost vreodată și nu este vorba despre o aderare a statului
moldovean la UE. Dimpotrivă ,
s-a creat impresia că guvernarea de la
Chi șinău a folosit ideea de integrare europeană – înțeleasă
ca aderare a RM la UE
– drept un instrument de manipulare a societății pentru a-și menține procentul
votanților, care oricum este în scădere.
Despre înțelegerea eronată din
societatea moldovenească cu privire la semnificația procesului de integrare
europeană în care este implicată RM ne putem da seama și dintr-un interviu
acordat de ambasadorul Germaniei la
Chi șinău dl Matthias Meyer. Reporterul postului „Publika TV”
l-a întrebat: „Germania este un partener important în eforturile noastre de
pre-aderare. Care ar trebui să fie aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova
de acum înainte?”. Surprins de o asemenea punere a problemei, reprezentantul
german a oferit un răspuns diplomatic, dar sugestiv: „Aşteptările moldovenilor
în ceea ce priveşte schimbarea imediată a realităţilor după parafarea ambelor
acorduri nu ar trebui să fie prea mari. Asocierea şi comerţul liber se află la
începutul proceselor care ar trebui să producă o schimbare a condiţiilor din
societate pe termen mediu şi lung”. Așadar, în relațiile RM cu UE nu numai că nu
este vorba de aderare, dar nici măcar de pre-aderare. În același timp, cu
referire la relațiile RM – Rusia, oficialul german a menționat: „Fiecare ţară
reprezintă, desigur, interesele sale. Acest lucru îl face şi Rusia. Fiind
german pot doar să spun foarte clar că asocierea şi comerţul liber nu sunt îndreptate
împotriva Rusiei. Republica Moldova poate să continue relaţiile sale economice
cu Rusia, poate chiar şi să le extindă dincolo de aceste două acorduri. Schimbul
de mărfuri cu UE, care va creşte acum, nu va periclitează câtuşi de puţin
schimbul de mărfuri cu Rusia. Pot să vă asigur că situaţia în care vă
aflaţi a luat o turnură foarte bună. Deoarece puteţi coopera atât cu
Estul cât şi cu Vestul, aceasta fiind cea mai convenabilă situaţie pe care o
poate avea Moldova. Consider că nu trebuie să fie cuiva teamă de Rusia. Noi,
germanii, întreţinem relaţii economice minunate cu Rusia fiind membru al UE. Dumneavoastră
având doar statut de membru asociat al UE, de ce ar trebui Moldova să fie
într-o poziţie mai dezavantajoasă? Nu pot înţelege acest lucru. Este important
ca întreaga populaţie de la dumneavoastră să susţină acest dialog cu Rusia, astfel
încât să se ajungă la soluţii în interes naţional”.
Diplomatul german a arătat că actualmente
pentru RM este importantă întreținerea unor relații cât se poate de bune atât
cu UE cât și cu Rusia. Totuși, în conferința de presă susținută de ministrul de
Externe Natalia Gherman, împreună cu omologul său rus Serghei Lavrov, pe 24
iulie a.c., la Moscova ,
oficialul moldovean declara: „Dar ce este important, pentru noi procesul de integrare
europeană, care conține multe aspecte și parametri, este cel mai optim exemplu și
acea modernizare, și acea dezvoltare pe care Moldova a ales-o pentru sine în
calitate de model de dezvoltare pe viitor. Nouă ni se pare că integrarea
europeană va aduce Republicii Moldova toate acele schimbări necesare în sferele
politică, economică, socială ș.a.., care în primul rând vor transforma
Republica Moldova într-un stat contemporan european și în al doilea rând vor
îmbunătăți calitatea vieții pentru toți cetățenii Republicii Moldova”. O urmare
a declarațiilor absolut inutile ale Nataliei Gherman la Moscova a fost embargoul
vinului operat de Rusia în septembrie, iar în ultimele luni – deportarea a mii
de cetățeni moldoveni din Rusia. Ne putem întreba: în condițiile în care nu se
pune problema unei aderări a RM la
UE , pentru ce au trebuit făcute declarații „tari”, nu numai
fără folos, ci dăunătoare relațiilor cu statul de la Răsărit ?
În situația în care se află în
prezent, așa cum a arătat și ambasadorul german la Chi șinău, Republica Moldova
are nevoie de un dialog eficient cu Rusia, în vederea realizării intereselor sale
naționale – asigurarea securității și a bunăstării – în care depindem în mod
direct de Moscova. Un asemenea dialog nu se întreține prin declarații
demagogice ale diplomaților moldoveni, care aduc prejudicii intereselor țării. Este
clar că guvernarea de la Chi șinău
nu este una „germană” în abordări și în înțelegerea a aceea ce și cum trebuie
făcut. Este bine ca diplomații moldoveni să înțeleagă că „statul contemporan
european” trebuie edificat de către Republica Moldova, iar calitatea vieții se
va îmbunătăți nu din întreținerea populației RM de către Bruxelles, ci prin
activități economice și schimburi comerciale cu piețele lumii, una dintre cele
mai importante fiind cea a Rusiei.
În lumina declarațiilor
șefului Delegației UE la Chi șinău,
Pirkka Tapiola, ale ambasadorului german la Chi șinău, Matthias Meyer, a devenit clar că
declarația de la mitingul din 3 noiembrie a șefului PLDM adresată UE – „Dacă
voi nu ne vreți și nu ne iubiți, noi vă vrem și vă iubim” – a confirmat faptul că
din 2009 până în prezent Uniunea Europeană într-adevăr nu ne-a vrut și nu ne
vrea. Nu ne vrea pentru că suntem un stat profund corupt – cel mai sărac din
Europa, avem un conflict teritorial nesoluționat (înghețat), și suntem ca o
căpușă care vrea să stoarcă tot/cât se poate din UE. În principiu, Uniunea
Europeană este o uniune a statelor care aduc ceva – o plusvaloare în marea
familie europeană. Actuala guvernare a RM ar intra în UE cu nimic altceva decât
cu lozinca – „Noi vă vrem!” – și asta dintr-un motiv cât se poate de simplu:
pentru că aveți bani. Iar Uniunea Europeană nu are de ce să vrea un stat cu
probleme – de calitate a vieții și de securitate – incapabil să și le rezolve; nu
are nevoie de un stat eșuat, captiv. UE își are problemele sale și nu are de ce
să se împovăreze cu altele noi.
Iată de ce e bine ca în
această perioadă, ca și întotdeauna, societatea moldovenească să fie realistă
și să nu se lase manipulată de forțe politice care speculează cu o noțiune atât
de vehiculată în spațiul public din 2009 până în prezent: integrarea europeană.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]