Deputatul Adunării Populare a Autonomiei Găgăuze (APG), preşedintele
comisiei pentru drepturile omului, legalitate şi ordine de drept, Ivan
Burgundji, a cerut, în şedinţa specială de vineri a legislativului găgăuz,
demiterea başkanului Mihail Formuzal, pe motiv că nu a semnat până acum
regulamentul APG, adoptat încă pe 30 noiembrie 2012. Într-o conferință de presă
susținută la Chi șinău,
Burgundji a declarat că bașcanul și-ar fi depășit atribuțiile, că ar fi
tărăgănat formarea comitetului executiv, că ar fi direct implicat în mai multe
acțiuni controversate și chiar ilegale, inclusiv delapidări din ajutoarele sub
formă de grâu și combustibil din partea Rusiei. De menționat că demiterea
bașcanului poate avea loc în urma unui referendum.
Acuzațiile și inițiativa unui grup de aleși ai APG vin pe
fundalul votării, pe 5 martie, de către Parlamentul RM, a moțiunii de cenzură
împotriva Guvernului Filat. Într-un fel, inițiativa de la Comrat este o continuare a evenimentelor
de la Chi șinău,
ținând cont de faptul că grupul care îl acuză pe Furmuzal este exponentul
mișcării „Novaia Gagauzia”, care a fuzionat la 28 februarie cu PD, iar Furmuzal
și mișcarea „Edinaia Gagauzia”, care îl sprijină politic, sunt în relații
strânse cu PLDM.
Totuși, în cazul de la Comrat este vorba și de un conflict între două
grupări economice influente din autonomie, sprijinite de forțe politice de la Chi șinău. Este știut faptul că
în convorbirile telefonice interceptate, premierul Filat dădea indicații
șefului Inspectoratului Fiscal privind blocarea conturilor unei firme de
produse vinicole a fiului preşedintelui APG, Dmitri Constantinov. Acesta a
declarat într-o conferință de presă că îl va da în judecată pe V. Filat.
Așadar, există câteva paliere ale inițiativei de demitere a
bașcanului Mihail Furmuzal. Partea vizibilă a aibergului vizează o încercare de
reglare de conturi a grupărilor economico-politice locale. Întrucât acestea
sunt afiliate PD-ului și PLDM-ului, nu trebuie exclusă și varianta luptei
politice dintre cele două partide republicane în autonomia găgăuză (pentru
controlul puterii în autonomia respectivă).
Partea invizibilă a aisbergului vizează câteva elemente
care trebuie luate în considerare, chiar dacă, aparent, nu au legătură directă
cu preconizatul vot de blam pentru M. Furmuzal. Este știut faptul că la Comrat a fost creată o
Mișcare a cazacilor din UTA Gagauz Yeri. La 4 martie curent mișcarea a depus
actele la Ministerului Justi ției,
pentru a fi înregistrată. Printre membrii mişcării se numără reprezentanţi ai
PD, inclusiv Vasili Neicovcen, purtătorul de cuvânt al mişcării „Novaia
Gagauzia”, care a obţinut gradul de colonel al cazacilor. Între timp, mişcarea
cazacilor din UTA găgăuză s-a ales și cu „un general”, căruia Uniunea
cazacilor din Rusia i-a acordat gradul. Acesta s-a dovedit a fi Ivan Mardari, deputat în Adunarea
Națională a Găgăuziei din partea PD. Este clară implicarea Rusiei în inspirarea
mișcării „cazacilor” găgăuzi. Cum Rusia susține dezintegrarea Republicii Moldova
prin sprijinul acordat regimului de la Tiraspol , este evident că prin crearea și
sprijinirea mișcării „cazacilor” din zona găgăuză Rusia urmărește să slăbească
pe încă „un front” Republica Moldova.
Nu cunosc îndeaproape activitatea lui Mihail Furmuzal, dar
din declarațiile și acțiunile sale reiese că este un politician loial
Republicii Moldova. Dacă el va fi înlocuit cu un parsonaj care se va sprijini
pe forța formațiunilor paramilitare ale „cazacilor” găgăuzi, dacă va cere federalizarea
RM (pentru ca formațiunea teritorial-administrativă a comunității găgăuze să
obțină noi atribuții), iar apoi, poate, ieșirea formațiunii respective din
cadrul Republicii Moldova, situația din sudul RM se poate înrăutăți vizibil.
Aceste temeri se bazează pe faptul că Guvernul Republicii Moldova
are o atitudine de nepăsare față de UTA găgăuză. Comunitatea găgăuză nu este
integrată în societatea moldovenească, majoritatea găgăuzilor nu cunosc limba
de stat, în Universitatea de Stat din Comrat se predă în limba rusă. În bugetul
de stat, prevăzut pentru Ministerul Educației, nu sunt rezervate resurse pentru
organizarea de conferințe, la
Comrat și Chișinău, la care să comunice cadrele didactice de
la instituțiile de învățământ superior din cele două orașe. În timp ce Ucraina
și Rusia organizează conferințe la care invită profesori din Comrat,
asigurându-le acoperirea cheltuielilor pentru transport, cazare și masă. Astfel,
universitarii din Comrat sunt cu mult mai integrați în circuitul universitar
din Ucraina și Rusia decât în activități științifice din Republica Moldova.
Aceasta este o consecință a lipsei unei viziuni și politici de stat cu privire
la comunitățile minorităților etnice și consolidarea societății multietnice a
Republicii Moldova. Un Guvern competent ar trebui să abordeze aceste probleme.
Republica Moldova trebuie să se implice în pregătirea specialiștilor în
domeniul administrației publice din zona găgăuză, inclusiv a celora care vor
ajunge în funcția de bașcan, care să gândească la scară națională (republicană)
și nu locală.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]