Un cititor al articolului meu
intitulat „Catalonia și Republica Moldova: ce au în comun și ce le deosebește” mi-a
scris pe o rețea de socializare că „Între Catalunia și Basarabia nu există absolut nici o asemănare!”. I-am răspuns că: „1. Excludem denumirea Basarabia,
dată Moldovei de Est de imperiul cotropitor rus. Neoimperiul sovietic nu a mai
folosit-o. 2. Moldova de Est s-a desprins de Rusia. Catalonia este în proces de
desprindere de Spania (rămășița imperiului spaniol). Depinde cum priviți...”.
În Moldova există o predanie
că Ștefan cel Mare își numea calul „Catalan” – probabil i-o fi fost adus din
Catalonia. (La mijlocul anilor ’90 un
om de afaceri – Gheorghe Străisteanu – și-a denumit rețeaua de benzinării
„Catalan” – după numele calului Marelui Ștefan. Apoi a înființat primul post
privat de televiziune din Republica Moldova. Se pare că un alt om de afaceri –
V. Plahoniuc – i-a „furat” rețeta: de la rețeaua „Petrom” a mers spre crearea
trustului cu multitudinea de canale TV și posturi radio). Pe lângă această
legătură catalano-moldavă, mai pot fi menționate câteva asemănări. Ca și
Catalonia, care are în vecinătate un stat cu un popor vorbitor de aceeași limbă
– catalană: Andora, Republica Moldova o are alături pe România. Se pare că un
element comun este și acela că așa cum în Republica Moldova curentul unionist
este deocamdată nesemnificativ din punct de vedere electoral, la fel și în
Catalonia, după cum se vede de la distanță, nici nu se discută un eventual
scenariu de unire cu Andora.
Dar principala deosebire dintre
Republica Moldova și Catalonia este aceasta: în timp ce Catalonia nu are statut
de stat independent – de jure – practic (de facto) populația din provincia
respectivă are deplina libertate de a se afirma plenar pe toate planurile – mai
ales pe cel economic (o demonstrează indicatorii economiei Cataloniei), Republica
Moldova este un stat captiv – în consecință sărac și degradat. În timp ce prin
economia sa Catalonia a demonstrat că merită să fie un stat, Republica Moldova
demonstrează plenar că nu merită statutul de actor al dreptului internațional,
necesitând să fie întreținută de UE, România și organisme financiare
internaționale (cărora trebuie să le ramburseze creditele – nu se știe cum – în
viitor). Cu surprindere am aflat dintr-o emisiune de pe postul „Media TV” din
Cimișlia, de la George Simion că cetățenii moldoveni care au credite nerambursate
la bănci din RM nu sunt lăsați să treacă frontiera, pentru a pleca peste
hotare. Simion a dat de înțeles că gruparea care a acaparat instituțiile
statului dețin și instituții bancare. Ea folosește instituțiile statului pentru
a-și asigura veniturile. Noțiunea de stat
captiv înseamnă instituții de stat captive, dar mai ales – populație captivă…
Poate că cei care luptă acum pentru
independența Cataloniei ar trebui să se compare cu Republica Moldova…Și-ar
putea schimba viziunea…