Vineri Parlamentul a votat în
prima lectură proiectul de lege nr. 313 privind două modificări la Legea Învățământului (nr.
547). În prezentarea făcută în fața corpului legislativ, ministra Educației,
Maia Sandu, a cerut votul deputaților pentru crearea unei Agenții Naționale de
Asigurare a Calității în Învățământul Profesional – noțiunea „Profesional” pentru
Sandu cuprinde învățământul superior, învățământul profesional (colegiile) și
învățământul vocațional [profesional-tehnic: școlile de meserii]. De asemenea,
s-a propus instituirea ciclului III al învățământului superior – care să vizeze
studiile de doctorat, urmând să fie create școli doctorale în cadrul
universităților.
Cele mai multe întrebări ale
deputaților s-au referit la inițiativa creării Agenției. Mai mulți deputați au
vrut să afle de ce atâta grabă cu privire la înființarea noii instituții, de ce
nu este supus dezbaterii și votului Legislativului noul Cod Educațional, care a
fost elaborat, și care să înlocuiască Legea Învățământului, aflată în vigoare în
prezent. În fond, răspunsul cu privire la graba cu care este înființată de
către guvernare noua Agenție – e drept, indirect – se găsește chiar în cele
afirmate de Maia Sandu: Comisia Europeană oferă 1 milion de lei pentru aceasta.
E drept că Guvernul/statul moldovean trebuie să aloce 2 milioane de lei. În
condițiile în care până în prezent au fost închise 126 școli și urmează încă 14
– din cauza lipsei resurselor financiare pentru întreținerea respectivelor
instituții școlare – unii deputați s-au întrebat cum de s-au găsit 2 milioane
de lei pentru noua Agenție și nu se găsesc bani pentru școlile care sunt
„optimizate” (ce bine că nu e folosit eufemismul „eutanasiate”). Maia Sandu a
răspuns așa: Întrucât statul cheltuie 1 miliard de lei anual pe învățământul
superior, nu se mai justifică oare cheltuirea a încă 2 milioane de lei pentru a
putea vedea care este calitatea serviciilor educaționale oferite de cele 33 de
universități? Altfel spus, după principiul: Unde merge mia, merge și suta. Unii
deputați au întrebat de ce să nu fie abilitat – cu funcțiile atribuite preconizatei
Agenții – Consiliul Național de Acreditare și Atestare, pentru a nu cheltui suma
de 2 mln lei. Răspunsul a fost că respectivul Consiliu e una, iar Agenția, care
va atesta și acredita universitățile, e cu totul altceva.
Se pare însă că răspunsul la
toate nedumeririle legate de inițiativa creării Agenției se găsește în discursul
ținut în Palatul Republicii de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel
Barroso, în timpul vizitei în Republica Moldova, din 29-30 noiembrie 2012, care
a declarat că Uniunea Europeană, în persoana Comisiei Europene, va acorda 6 mln
de euro pentru sectorul sănătății publice, dar și o susținere pentru
învățământul vocațional. Barroso sublinia: cu aceste sume, asistența UE pentru
RM a ajuns la 122 mln euro. Este cel mai mare sprijin pe care UE l-a oferit
vreodată pe cap de locuitor unei țări partenere, din afara Uniunii. Pe ce vor
fi cheltuiți banii alocați de Comisia Europeană? După cum a explicat ministra
Maia Sandu, Ministerul Educației intenționaeză să „importe expertiză” – adică:
să invite experți, care să oferă consultanță în cadrul noii Agenții. Acei
experți occidentali, bineînțeles, vor fi plătiți cu salarii la nivelul
standardelor occidentale, bineînțeles – din banii alocați de Comisia Europeană
pentru reformele din Republica Moldova.
Îmi amintesc că în timpul
vizitei de anul trecut la Chi șinău
a lui Jose Manuel Barroso, am fost invitat în studioul unei televiziuni de
știri din Chișinău pentru a asculta în direct și pentru a comenta apoi
discursul demnitarului european din Palatul Republicii. Moderatorul chiar a pus
această întrebare: care ar fi interesul, rațiunea Comisiei Europene de a
sprijini învățământul vocațional [profesional-tehnic] din RM? Am emis atunci ipoteza
că Uniunea Europeană poate fi interesată în creșterea calității profesionale a
migranților moldoveni. Chiar dacă atunci majoritatea gasterbaiteri-lor alegeau
destinația Rusia, în urma facilitării regimului de vize Comisia Europeană se
aștepta ca fluxul respectiv să se reorienteze spre UE. Ultimele informații cu
privire la deportările și neadmiterea intrării în Rusia a migranților muncitori
moldoveni, se pare, confirmă ipoteza exprimată de mine atunci. Întrucât
Republica Moldova, în urma semnării Acordului de Asociere și a acordurilor de
Liber Schimb și de Liberalizare a Vizelor, va intra în sfera de influență
geopolitică a UE, tot mai mulți moldoveni vor dori să meargă la muncă în
statele membre ale Uniunii. Or, Bruxelles-ul își dorește muncitori calificați,
cu pregătire profesională conform standardelor UE. Iar dacă în procesul
implementării respectivelor standarde în RM, în cadrul noii Agenții vor mai fi
implicați experți occidentali – plătiți din fondurile europene, la nivelul
salariilor din Occident – tot așa cum partidele guvernamentale de la Chi șinău își vor plasa oamenii
săi de partid sau finii și cumătrii în instituția respectivă (după cum au făcut
cu CCA-ul), vălul misterului poate fi ridicat, măcar parțial, de pe chestiunea
grabei cu care este creată înstituția respectivă.
P.S. E bine că Uniunea
Europeană, în persoana Comisiei Europene, dorește ridicarea nivelului calității
învățământului vocațional (profesional-tehnic) din RM, dar ar fi bine ca
demnitarii de la Bruxelles
să facă tot ce le stă în putință pentru a determina guvernanții moldoveni să
creeze condiții pentru ca absolvenții școlilor respective să nu fie nevoiți să plece
peste hotare, ci să-și poată îndeplini vocația profesională acasă – în statul
cetățenii căruia sunt...
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
