Acest articol a fost scris pentru Moldova.org:
După 22 de ani de independenţă, nu există o abordare comună, generală, cu privire la ziua de 9 mai, numită în Rusia – Ziua Victoriei. Acest lucru mi se pare pozitiv – este semnul faptului că în Republica Moldova avem o societate democratică, în care nu exită o ideologie de stat; în Republica Moldova părţi ale societăţii împărtăşesc şi promovează viziuni diferite. Este important însă ca cele câteva părţi ale societăţii să se exprime democratic, cu respect una faţă de celelalte, polemica să nu degenereze în disensiuni şi conflicte, şi este de asemenea important ca ele (segmentele societăţii) să fie unite prin ceva – devotamentul şi loialitatea faţă de statul Republica Moldova.
După 22 de ani de independenţă, nu există o abordare comună, generală, cu privire la ziua de 9 mai, numită în Rusia – Ziua Victoriei. Acest lucru mi se pare pozitiv – este semnul faptului că în Republica Moldova avem o societate democratică, în care nu exită o ideologie de stat; în Republica Moldova părţi ale societăţii împărtăşesc şi promovează viziuni diferite. Este important însă ca cele câteva părţi ale societăţii să se exprime democratic, cu respect una faţă de celelalte, polemica să nu degenereze în disensiuni şi conflicte, şi este de asemenea important ca ele (segmentele societăţii) să fie unite prin ceva – devotamentul şi loialitatea faţă de statul Republica Moldova.
Cu regret, unele tensiuni deja au apărut,
legate de concertul programat pentru 9 mai a.c., în Piaţa Marii Adunări
Naţionale, cu participarea interpreţilor din Federaţia Rusă Iosif Kobzon şi Lev
Leşcenko, sub egida Ambasadei Federaţiei Ruse. Primarul general al capitalei,
Dorin Chirtoacă, a declarat că nu a ştiut că manifestaţia este organizată de
Ambasada Rusiei, întrucât cererea pentru organizarea concertului a fost depusă încă
pe 20 februarie de o bancă din Republica Moldova. El a calificat situaţia
creată ca fiind un “abuz
al Federatiei Ruse, care comite un gest neprietenesc faţă de Republica Moldova
prin ceea ce-şi permite”. Chirtoacă a mai declarat că va propune
Parlamentului ca 9 mai să fie ziua comemorării soldaţilor căzuţi în timpul
celui de-al doilea război mondial.
Pe data de 29 aprilie a.c. şefa
Direcţiei Relaţii Internaţionale a Primăriei capitalei, Gabriela Ciumac,
propunea ca ziua de 9 mai să fie declarată zi de doliu, după exemplul oraşelor
ucrainene Lvov şi Ivano-Frankovsk. Atunci primarul, deşi s-a arătat impresionat
de curajul angajatei instituţiei pe care o conduce, nu a dat curs propunerii.
Care este totuşi semnificaţia zilei
de 9 mai? În primul rând, trebuie spus că din perspectivă istorică, Germania
nazistă a capitulat noaptea, pe 8 mai – la 23.01 ora locală (a Europei
Centrale). Decalajul între fusurile orare a făcut ca după ora Moscovei, ziua
capitulării Germaniei să fie considerată ziua de 9 mai. Victoria în cel de-al
doilea război mondial a fost obţinută, totuşi, mai târziu, atunci când a
capitulat Japonia – pe 10 august 1945, după invadarea Manciuriei de către
Uniunea Sovietică şi bombardamentele atomice de la Hiroşima şi Nagasaki,
operate de armata SUA.
Ţinând cont de faptul că statul
Republica Moldova se vrea unul european – parte a marii familii a popoarelor
europene, iar ziua de 9 mai este Ziua Europei, în comemorarea Declarației ministrului de Externe al Franţei,
Robert Schuman (din 1950), în lumina datelor istorice prezentate, cred că pe
viitor poate fi oferirită posibilitatea marcării zilei victoriei asupra
Germaniei naziste – de către coaliţia anti-nazistă – pe 8 mai, iar pe 9 mai să
fie sărbătorită Ziua Europei – a spaţiului civilizaţional din care vrem să
facem perte, cel care asigură respectarea drepturilor omului şi excluderea
oricăror derapaje de la principiile democratice. Pe 3 mai PLDM-ul a arătat cât de
important este ca Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană, a
arătat cât este de fragilă democraţia în statul moldovean, în condiţiile în
care două partide parlamentare pot adopta legi anticonstituţionale, deci
antidemocratice fără nici o jenă. Chiar dacă de data aceasta cele două partide
s-au făcut de râs, nimeni nu ne poate garanta că în viitor una sau căteva forţe
politice nu vor realiza o lovitură de stat şi nu vor impune un regim autoritar.
O unică garanţie a evitării unui asemenea scenariu ar fi integrarea europeană.
Într-un stat democratic, toate
segmentele/comunităţile din societate au dreptul să marcheze sărbătorile pe
care le valorizează. Ziua victoriei coaliţiei antinaziste asupra Germaniei
hitleriste este o sărbătoare comună, a tuturor. Dar ţinând cont de faptul că
Republica Moldova se află în alt fus orar decât Moscova şi decât partea
europeană a Federaţiei Ruse, marcarea evenimentului respectiv poate să aibă loc
pe 8 mai. Şi în manualele de istorie trebuie prezentat clar acest detaliu. Iar
ziua Europei – de pe 9 mai – nu are de ce să fie mutată pentru mai târziu, atâta
timp cât este sărbătoarea care trebuie să unească toate comunităţile etnice,
religiase ş.a. din RM. Faptul că Ziua Europei nu se marchează pe 9 mai la Chişinău este un semn al
lipsei conştientizării europeismului. Acest fapt denotă că europeismul încă nu
este o profesiune de credinţă nici pentru autorităţi (oricât s-ar declara ele
de pro integrare europeană), nici pentru majoritatea celor care constituie
societatea moldovenească.