În interesul cui este actuala stare a Republicii Moldova sau despre capul răutăților

Statul Republica Moldova este cel mai corupt, falimentar (eșuat), sărac stat din Europa, din care au plecat la muncă peste hotare sute de mii de cetățeni în căutarea unui loc de muncă, este un stat care nu își controlează cei aproximativ 411 km ai sectorului transnistrean al frontierei ucraineano-moldovenești, deci este un furnizor de insecuritate în regiune, inclusiv pentru Uniunea Europeană – pentru întregul continent european. Cui servește această stare (acest status quo), de nimeni nu vrea să o schimbe? Se pare că poate fi identificată o categorie de instituții – mass-media. Dacă RM și-ar fi asigurat integritatea teritorială (reintegrarea zonei nistrene), controlul deplin al frontierelor, un nivel de trai decent pentru fiecare cetățean, crearea de locuri de muncă, deci condiții normale pentru business, fără hărțuirea mediului de afaceri de către organele de control ale statului – mass-media nu ar mai fi avut subiecte pentru știri și talk show-uri.  

Iată de ce se crează impresia că actualii guvernanți fac tot posibilul pentru ca mass-media să aibă venituri și profituri, din publicitatea pe care o atrag datorită temelor de interes pentru societatea moldovenească. Dacă este așa, rezultă că mass-media ar putea să le plătească salarii guvernanților de la Chișinău, din profiturile pe care le realizează datorită reflectării multitudinii de teme legate de starea de degradare a RM. Iar salariile guvernanților ar putea să meargă în contul familiilor socialmente vulnerabile. Există deja o asemenea practică, legată de foștii oameni de stat – expremierul Vlad Filat și exvicepreședintele Parlamentului Vlad Plahotniuc – care, cât au ocupat funcții de stat, nu au ridicat salarii de la stat, ci au redirecționat sumele respective unor familii socialmente vulnerabile (așa a relatat mass-media). De altfel, când vor apărea în fața electoratului pentru ca să dea răspuns cu privire la activitatea actualei coaliții de guvernământ (din 2009 până în prezent), vor putea răspunde că întrucât ei nu au trăit din veniturile salariale de la stat, de ce să fie responsabili pentru activitatea (lor) de (la) stat? Numai că aici apare o problemă – dacă, fiind în funcții de stat, au trăit din alte venituri decât cele salariale de la stat, înseamnă că au activat – în funcțiile de stat – în interesul surselor (structurilor) veniturilor extra salariale…

Cred totuși, că mass-media, care activează după principiul „Good News, No News”, ar putea să-i răsplătească pe actualii guvernanți pentru furnizarea și conservarea temelor jurnalistice de interes – a temelor pentru știri și emisiuni de dezbateri, vizând problemele cu care se confruntă societatea moldovenească și care, ca și cum, după cum „pot” să activeze actualii guvernanți, sunt irezolvabile, deci mass-media mai are să le discute încă mult și bine, atrăgând atenția publicului, deci și venituri din publicitate…     

© Republicarea acestui articol sau a unor părți din el este permisă numai cu acordul autorului.      

Nicola Th. Pipa (Korca, Albania): „Românii din Serbia” – un articol în limba armănească

Românii di iuţido sânt di totna patrioţi buni a locului di origina a lor.

Scriitura a mea ti sârbătoarea mari a poporului român, 200 di ani di la înfiinţarea a protei şcoală didactică (pedagogică) tu România, mini ma u ahurhescu dit sonea a vizitei la căsăbălu Arad. După vizita ş prăndzu mult nostim la Mănăstirea Hordoş-Bogrod, tuţi acḻimaţi, cu maşinili a lor, chisiră tu locurili a lor, iu băneadză. La Hotel Parc, hotel cu trei stele (di adevăr) agiumsiră şasi participanţi a sărbătoarei, doamna Mariana Marin, Preşedinte a Asociaţiei Generală a Învătătorilor din România, filiala din Republica Moldova, doamna Eleonora, Profesoară di limba română la Liceul din Chişinău, Dr. Valeri Volcov, Director a Muzeului Pedagogic din Chişinău, doamna Aurica Bojescu, deputată la Consiliul Judeţean Cernăuţi, la Ucraina, Dr. Dorinel Stan, subpreşedinte şi profesor la Liceul Român din hoara a lui ş domnul Nicola Pipa. La întâlnirea, ninti di ţină, prof. Viorel Dolha ma promis că dzua di măni, dimineaţa, vas mi duţea cu maşina a lui până la căsăbălu Vărşeţ. Din Curceauă ş până la Vărşeţ mini alăxescu, cu bagajele tu mână, 6-7 autocaro ş taxi, ş din Vărşeţ până la Timişoara ică Arad, aistă esti calea ca ma cu sicleti şi acurmari ti mini. Lipsea să aştept  la Autostop vărnu  maşină ca s-mi lua ică vărnu taxi  fără licenţă. Ş prof. Viorel Dolha, vas făţea ti mini 170x2 km dus-întors ca s-mi duţea pi mini până la Vărşeţ. Nu ştiu în caz că tu Europa di Vest, are ahtări intelectuaḻi cavaleri. Tihia u vru, ţi dimineaţa, la Hotel Parc, sa ivi un păreacḻă român cu maşina a lui nauă. Stoc cu Dr.Stan mi luară ş pi mini. Aduchi ună licşuriadză mari tu suflitu a meu, nu ahănt ti cheltuielili di benzină, ţi ş tu România, ca iuţido, ari agiumtă cifra record, ma ti ahurmaria a lui.Cu oaspiḻăi a mei intrai diunoară tu muabeti ş din partea lor nvâţai 3 elemente nale, nicănăscute până tora din partea a mea. Dr. Dorinel Stan, din zona Vărşeţului ñă spusi munţiḻi tu partea a mea di a dreapta, nu mult analţi ş ñă dzăsi că aist s-acḻeamă „Capu a Munţilor Carpat” ţi ahurheaşti din Banatul român ş s-tindi până la Braşov. Din partea a domnului Dorinel Stan, aduşi aminti ninca unoară, că cathi hoară ari grădiniţă, şcoală di prota ş gimnaz tu limba română, ca tu cathi hoară ari biserică ş prefţi, ţi slujba u fac singur tu limba română, că tu cathi centru di comună ari Liceul tut aşa tu limba română ş că dr. Stan esti profesor la Liceul din hoara a lui, care să află 10 km diparti din căsăbălu Vărşeţ.

Din Vărşeţ până aproapea di căsăbălu Pancevo muabetea continuă ma ahânt caldă, cum şi ma ninti. Nicuchiru ali maşini s-a prezantat cu numa lui ş ñă spusi că EL avea studiată ti inginier la Timişoara ş cu „Blonda” feata a mea, Donila, era membri a Asociaţiei a Studenţilor Români (Peste Hotare) tu aist căsăbă. Din muabetea cu năs aduchi că inginer Ştefan Mihaicov, ninti di doi añi, era alept Preşidinte a tuturor românilor din Sârbia ş că di la preşedintele di ma ninti nu avea luată  vărnu experienţă bună. Nuntru di aistă perioadă şcurtă, preşedintele nou avea riorganizată asociaţia ş lucru ahurhit din partea a ḻirtatului Cristea Sandu Timoc, secretar general a Asociaţiei „Astra Română”, ş Prea Sfănţitul Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu, preşedinte a iştei asociaţie din Timişoara, care ar merita mult mare ti deşteptarea ş dezvoltarea a românilor ţi băneadză la zona a Timocului Sărbesc, ma u duţi ninga cama ninti ş di cathi an organizează trei festivale folclorice a tuturor românilor ţi băneadză tu Serbia, tut aşa di la anul 2010 s-tipăreşte la Vărşeţ Revista de Cultură şi Istorie a Românilor din Serbia cu titul „GLASUL CERBICIEI” cu redactor şef-fondator Dr. Stan, ş că tu anul 2011 tu căsăbălu Pancevo, doamna Svetlana Nicolin tipări cartea „N”ica Antologie di Poezie Armănească”, unde sunt publicate ş niscănti poezii a poeţilor aromâñi din Albania ca Spiro Fuchi ş Ilia Coloña.

La întrebarea a mea în caz că voi hiţi bănător autocton ică viniţi au tu Serbia, Năsă mă explică ş mă feţi cunoscut cu elementul a doiḻea.

Să ştie că tu anul 1692 Imperiu Otomon s-frămsi (s a distrus) dinintea a porţilor din Viena ş di astumsinea lo numa „Lăndzitu a Bosforului” ş di tihia slabă a arbineşilor ş aromâñilor, Noi ază vas sărbătoream nu 100 de ani ma 300 di ani a Proclamaţiei di indipendenţa. Zona iu acăţară loc Români tu teritoriu serb ma ninti era stepă, fără oamiñi, ma ocupanti austro hungarez luară colonă din zona a Româninei din Muntenia, ţi ocupa zona a Bucureştului ş Craiovei ş din zona a Ardealului, care se cunoaşte tu istoria a poporului român ş mai departe, ca locul iu intelectuali din toată ţara română s adunară ş căftară Unirea Naţională a tuturor principatelor române tu un stat singur, un lucru care s-a finalizat singur la 1 Decembrie 1918. Aistă stepă s a populat ş sa dezvoltat din bănători  a României. Dininti di Polimu al Doiḻea raportu tu aisti hori era 3 cu 1 tu favoarea a românilor ş după polimu, ş mai mult tu aisti 20 de ani di soni, mulţi români ar fudzită ca s lucreadză şi băneadză tu Europa, America ş Australia, ş ază raportul a populaţiei esti 2 cu 1 tu favoarea a Serbilor. Tu lunga muabeti, precḻea română (muḻearsa era din căsăbălu Arad) ma propus ca s mi duţeam ti ună vizită la casa a lor ş macă era dzua di Dumănica, să luăm parte ş la ceremonia deosebită (specială) ţi să făţea la biserica, la hoara a lor „Satul Mare”. Nu singur că li mulţumi ti acḻimarea ma era ş ună harau specifică ti mini ca să vizitam ună casă ş ună biserică română tu teritoriu ali sărbi. Maşina s a opri (chinduri) tu intrarea casei, care era ună vilă nauă ş muşată cu trei etaje ş construită cu tuvli albi. Intrăm acasă ş la camera di stăteari mi salutai  cu domsu  ali casi, un bărbat înalt şi ghini făcut care ñă dzăsi ca avea un an ş giumitati ţi avea işată tu pensii ş că a fost profesor la Liceul din hoara a lui, iu dădea materia di Biologie. Doamna ali casi, care ira di origină serbă, m a servit cu o băutură caracteristică, Ţuica Română ş m-a năpoi un ceaşcă di cafe. Tatăsu a domnului Ştefan nea stimulat cas nă duţeam cât ma aghonia la biserică că ceremonia avea ahurhită de la săhatea 15:00.

Treiḻă intrăm la biserică ş cuntroară m-am mirat cu mărimea, muşuteaţa ş participarea mare a credinciioşilor. Biserica se numea cu numa „Înălţarea a Sfăntului Duh”. Biserica ică ma exact Catedralea ocupa o suprafaţă  mult mari, lărdzimea a ḻei era nu ma puţăn di 14 di metri, cu tăvanea înaltă tu forma di harcu ş fără cupolă. Vizavi cu intrarea cădea tu ocḻiu Iconostasu mult mari ş înalt, Iconostas mult muşat, ţi un ahtari nu aveam vădzută până tora. Iconostasu larg ş analt ira compus di 4 etaje, iu sunt băgati icoanile; tu partea a ndreapta aţa a Domnului Isus Hristos, tu stânga ali uşi a Altarului, aţa a StăMăriei cu hiliusu a ḻei ş până tu etaju a patrulea tut spaţiu ira umplut cu picturili a sfănţilor. Sala a Catedralei ira mult  mari ş tu partea a ndreapta avea 3 rănduri (aradhă) cu scamnuri-careclă, aşă cum sunt şi la biserica noastră aromână din Curceauă.

Tu aradha a nteia şi  a daua stătea moaşili, ş tu aradha a treia stătea bărbaţiḻi ş partea stânga tut aşa era completată. Catedralia ari ş un balcon mult mari şi aco stătea corul, care însoţea liturgia  a preoţilor. Sum balcon năpoi avea 5 ică 6 rănduri cu scamnuri şi caregli. Singură aistă descriere spune pentru mărimea a Catedralei. Catedralea esti construită tu anul 1805 ş după zăconi (zaconi) bisericili si scula după ţi bănători s-a stabilit ghini tu locurili a lor. Catedralea era plină di credincios ş nu singur scamurile-careglili erau ocupati, ma tu intrarea a bisericii  un grup di tiner ş tinere stătea pi cicioari. Aistă tihisea că aistă era un ceremonie specială dinintea a Crăciunului. Suprizile nu aveau bitiseari. Slujba religioasă s făţea di un grup di prefţi. Afară di preotul ali hoari, tu aistă ceremonie specială avea vinită ş şapti prefţi alţi din hoarili români a Banatului Serbesc. Toţi prefţiḻ stătea tu centru a salei ş tu momenti diferite s răspăndea tu şasi puncturi a Catedralei, iu năşi cănta slujirea ş credincioşi băga capu sum PETRAIL. Aistă s acḻemă slujirea di sănătati. Un impresie altă avui când preoţiḻ, după ceremonia trăţea prin scamnurili – caregli ş lă făţea a credinciosilor MIROSA tu frămti ş tu mâni. Ș aistă să acḻema Slujirea a untulemului di pătigiuni. Aist lucru tihisi nu ma puţân di 5-6 ori. Tu ună altă miroasă, domnul Ştefan ḻă dzăsi a preftului că domnul Nicola esti din Albania, căsăbălu Curceauă, ş dănsu mă salută cu expresia muşată „Mă Bucur că v-am cunoscut”. Tu Miroasa altă preotul Aurel ñă dzăsi că cu preotul a vostru Veriga, tu anul 2006, avem fută stoc la o adunare. Vă rog să îi transmiteţi lui salutările mele.

Ceremonia bitisi la ora 18:00, ş treiḻă nă dusăm la casa a lor. Cuntruoară doamsa ali casi vrea să mă servea Ţuica, ma bărbatsu a ḻei u ţănu, că năs vrea s ñă dădea a ñia ună cupă di răchie di 6 ani, răchie ţi u avea făcută (scoasă) singur. Ş dialihirea răchia ira multă nostimă ş avea diferenţă cu prota. Neaştiptat di mini, masa s umplu cu măncări cu mulţime ş cualitative ma, cu tută că iram nimăcat (fără prăndz), li mulţumi pi domni ali casi ti ospitalitatea ş inima mare a lor, ma lipsea să iram la Beograd ninti di săhatea 20:00, altăsoi mini vas chirieam autocarul a liniei Beograd-Struga. Inginerul Ştefan lo maşina ş stoc feţăm 18 km cali până la staţea di autobus a căsăbălului Pancevo. Mi dispărţai cu domnul Ştefan cu multă vreari ş recunoştiinţă ti tuti ţi feaţi di mini.

29.12.2012

De ce a fost reținut de administrația nistreană I. Iovcev, directorul liceului tiraspolean „L. Blaga”

Cazul de miercuri, 5 februarie, privind reținerea la Parcani, raionul Slobozia, a directorului liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a contabilei și a șoferului instituției, deposedați de cele 114000 lei – salariile angajaților liceului, a stârnit îngrijorare în rândurile observatorilor conflictului înghețat privind zona nistreană a Republicii Moldova. Un element care a contribuit la aceasta a fost acela că șase militari moldoveni din trupele de menținere a păcii au fost reținuți și ei de miliția nistreană lângă localitatea Parcani, situată în zona de securitate, atunci când s-au deplasat la fața locului pentru a afla despre incidentul șegat de dl Iovcev. Ulterior militarii au fost eliberați.

În ultimul timp este vehiculată ideea că după Olimpiada de la Soci sunt posibile acțiuni ale Rusiei în vederea opririi Republicii Moldova de a semna Acordul de Asociere cu UE. Se știe că războiul din 2008 din Osetia de Sud, între Rusia și Georgia, a avut loc în timpul unei Olimpiade, a celei de la Pekin. Desfășurarea unei Olimpiade nu exclude posibilitatea reizbucnirii unui conflict.

Cazul reținerii directorului Ion Iovcev a fost o dovadă în plus a faptului că guvernarea de la Chișinău: 1) nu a fost capabilă să stabilească relații interumane normale cu șefii administrației de la Tiraspol; 2) nu are o politică de integrare a zonei nistrene. Probabil, ar fi util să aflăm de la responsabilii moldoveni pentru reintegrare răspunsuri la următoarele întrebări: 1) „Dv credeți că poate fi reglementat conflictul privind zona nistreană?”; 2) „Dv știți cum poate fi reglementat conflictul respectiv?”. Dacă răspunsurile la aceste două întrebări vor fi negative, este legitimă și a treia întrebare: 3) „Ce căutați în acele funcții, pentru ce ridicați salarii?”.

Desigur, cazul din 5 februarie nu s-ar fi produs dacă autoritățile de la Chișinău ar fi negociat și ar fi reglementat – prin acorduri scrise și semnate – toate aspectele ce țin de activitatea celor opt instituții școlare din zona nistreană, subordonate Ministerului Educației de la Chișinău. Într-o emisiune de la o televiziune de știri din Chișinău, din seara zilei de 5 februarie, consacrată reținerii angajaților liceului tiraspolean, câțiva comentatori politici au ajuns la concluzia că Republica Moldova trebuie – nici mai mult nici mai puțin – să denunețe „Acordul cu privire la principiile aplanării pașnice a conflictului armat din regiunea nistreană a Republicii Moldova” și să iasă din formatul de negocieri 5+2. Este ca în expresia uzitată în perioada sovietică: Unui dansator prost „toate” îi încurcă. În loc să dea o apreciere adecvată prestației incalificabile a actalei guvernări: 1) în negocierile în formatul 5+2; 2) în negocierile rare bilaterale între RM și Federația Rusă; 3) în negocierile între Chișinău și Tiraspol, – comentatorii respectivi au dat vina pe Acordul din 1992, pe formatul 5+2, pe toate, numai nu pe calitatea actualilor guvernanți de la Chișinău.

Pedagogii, părinții și elevii celor opt instituții de învățământ din zona nistreană, subordonate RM, sunt ostaticii incapacității actualei guvernări de a gestiona pertinent conflictul. În condițiile obiectivului declarat de șeful administrației de la Tiraspol, E. Șevciuk, conform căruia RMN va fi recunoscută, deci își va dobândi independența, în 2014-2015, acțiuni de genul celei din 5 februarie se mai pot întâmpla. Dar atâta timp cât guvernarea de la Chișinău desfășoară acținuni unilaterale, de apropiere de UE, fără a lua în calcul interesele Federației Ruse, fără a purta un dialog sincer și constructiv cu Kremlinul, nu poate fi prevăzută vreo perspectivă a soluționării conflictului privind zona nistreană. Întrebarea la care, se pare, vrea să afle răspunsul E. Șevciuk, prin acțiuni de genul celei din 5 februarie, este aceasta: sunt gata actualii guvernanți de la Chișinău să semneze Acordul de Asociere cu UE cu orice preț, inclusiv cu cel al sacrificării celor opt școli din zona nistreană?       

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării.  

Cum poate fi îmbunătățită imaginea Republicii Moldova

Cerință într-un test de la examenul la disciplina „Factorul mass-media în RI”, Catedra RI (Specialitatea RI): „Explicați cum poate fi îmbunătățită imaginea Republicii Moldova în lume”.

Răspuns (făcut public cu acordul autoarei – studentă în anul III): „Imaginea Rep. Moldova în lume poate fi îmbunătățită prin mai multe metode. Una dintre ele ar fi, mai întâi de toate, rezolvarea «conflictului transnistrean», ridicarea nivelului de trai al cetățenilor, cu excepția oamenilor care conduc această țară fără nici o perspectivă pentru viitoarele generații, micșorarea nivelului corupției, implicarea – informarea publicului intern cu privire la evenimentele internaționale, interne, care este o necesitate indispensabilă, pentru ca cetățenii Rep. Moldova să nu fie induși în eroare pentru a face alegerea greșită. Imaginea Republicii Moldova în lume poate fi îmbunătățită prin promovarea intereselor cetățenilor, dar nu ale persoanelor de la conducerea țării. Este jalnic faptul, văzând cum se năruie visele, speranțele viitoarelor generații despre viitorul acestei țări, care este condusă de niște «șobolani», care nu au simțul uman, care nu se tem de Dumnezeu, care nu au nici cea mai mică părticică de iubire pentru acest popor.

Mai există însă speranța că imaginea Rep. Moldova poate fi îmbunătățită, înlăturând conducerea actuală și instalând o nouă elită politică, care ar face, ar instaura o nouă ordine, căreia i-ar păsa de cetățenii acestei țări mici cu oameni mărinimoși”. 

Ceva despre salariile profesorilor din Republica Moldova

Într-o postare de pe o rețea de socializare a fost expusă o întrebare legată de o curiozitate, urmată și de o explicație: „Știați că în Japonia singurii cetățeni care nu sunt obligați să se închine în fața împăratului sunt dascălii? Motivul este că japonezii susțin că fără dascăli nu pot exista împărați”.

Republica Moldova este țara unor paradoxuri: judecătorilor, unii dintre care locuiesc în vile luxoase (proprietăți private), li s-au majorat salariile (probabil, așa încât, cu noile salarii, în calitate de angajați ai statului, să-și poată justifica averile: casele și mașinile de lux): din 1 ianuarie primesc salarii cuprinse între 10 și 15 mii lei [551,87 și 827,81 euro]). În același timp, profesorii universitari (cu grad științific de doctor și cu grad didactic) primesc câte 3600 de lei (198,67 euro)... Statele avansate sunt în prezent cele în care a fost instituită o societate a cunoașterii, în care profesorii au salarii pe măsura importanței lor în respectiva societate. Republica Moldova este un stat înapoiat și degradat, cu actuala guvernare, în care dacă un profesor universitar (conferențiar, doctor) se angajează ca muncitor la construcții sau paznic într-un supermarket, va primi un salariu mai mare decât cel de profesor (conferențiar) universitar.

Nu spun că judecătorilor nu trebuie să le fie mărite salariile. Spun doar că au fost mărite salariile celor unii dintre care locuiesc în case luxoase și care se deplasează în mașini luxoase. Iar salariile mizere ale profesorilor au rămas aceleași. E un paradox aici. Căci ca să apară judecăori competenți, bine pregătiți, care să primească salarii mari, e nevoie de profesori competenți, bine pregătiți, care să-i pregătească la nivelul corespunzător.

Unii dintre judecători au declarat în fața jurnaliștilor că această majorare nu rezolvă problema întrucât salariilor lor sunt tot mici, în comparație cu salariile colegilor din Uniunea Europeană, Rusia sau Ucraina... Într-adevăr, ce sunt 551,87 – 827,81 euro pe lună pentru unii care locuiesc în palate, se folosesc de mașini luxoase și merg la odihnă în stațiuni exotice de pe mapamond? Poate că majorarea ar fi trebuit să fie făcută selectiv, după evaluarea averilor și în funcție de valoarea averilor de care dispune fiecare judecător. Dacă cei ce nu își pot justifica averile pot rămâne în sistem...

Dar e bine ca guvernanții să vadă esența mecanismului funcționării unui stat contemporan eficient și competitiv: nimeni nu se naște specialist în oricare domeniu. Fiecare competență este rezultatul educației, instruirii, formării profesionale. Și această formare se datorează activității profesionale a pedagogilor. Fără pedagogi cărora să li se achite salarii decente nu va exista educație, instruire calitativă în țară. Fără dascăli nu pot exista judecători, diplomați, funcționari de stat, guvernanți competenți, așa cum nu pot exista nici împărați în Japonia.

O soluție ar fi menținerea salariilor mizere pentru profesorii din țară și trimiterea copiilor la studii în străinătate. Trimiterea copiilor guvernanților sau a oamenilor de afaceri… Dar cu o asemenea abordare viitorul statului Republica Moldova de departe nu se vede ca fiind unul luminos.   

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării.  

Forţa a IV-a sau politicul moldovenesc prin prisma teoriei lui A. Dughin

          Marți, 4 februarie, la Universitatea Populară a avut loc lansarea volumului „A patra teorie politică. Rusia și ideile politice ale secolului XXI”, semnat de politologul rus Alexandr Dughin. Publicului din Republica Moldova i-au fost prezentate ediția în limba rusă și cea în limba română, în traducerea lui Iurie Roșca. Evenimentul de astăzi l-a succedat pe cel din 16 ianuarie curent, când la Chişinău, la lansarea aceleași cărți, într-un alt format, a luat parte autorul. 

Studiul lui Dughin cuprinde o gamă largă de aspecte. Desigur, esențial este cel care vizează descrierea celor patru teorii politice. În viziunea gânditorului rus până în prezent s-au afirmat trei teorii (doctrine) politice: 1) liberală – cea care le-a învins pe celelate două și care deține în prezent quasi monopolul pe plan mondial; 2) de stânga: comunistă, socialistă, social-democrată; 3) de dreapta: fascistă, nazistă, naționalistă. Dughin propune o a patra teorie politică – ce ar putea fi catalogată drept conservatoare, tradiționalistă, ca o provocare pentru liberalismul triumfător în prezent.  

  Este interesant faptul că deși autorul a scris despre realitățile din Rusia (fapt ce poate fi sesizat și din titlul volumului), modelul propus de savantul rus se pliază perfect pe realitatea politică din RM. Cu mențiunea că denumirile partidelor din țara noastră adesea nu reflectă esența mesajului promovat. Este un fenomen similar cu cel din alte state. Un caz grăitor este cel al Partidului Liberal-Democrat din Rusia (ЛДПР), condus de V. Jirinovski, care se prezintă ca unul naționalist, deci care are puține în comun cu doctrina liberală. În prezent, în Parlamentul RM este reprezentată stânga doctrinară (aflată în opoziție: un partid important și altele câteva care s-au constituit din persoane care au părăsit partidul mare); sunt prezente două partide liberale (în opinia lui A. Dughin esența acțiunii politice liberale este banul, reprezentat pe coperta cărții sub forma simbolului valutei americane – $); și mai sunt prezente două partide naționaliste (românești) – unul aflat în coaliția de guvernământ și altul aflat în opoziție. Cel din opoziție a propus astăzi excluderea bașcanului găgăuz M. Formuzal din componența Guvernului. Nu este întâmplător faptul că reprezentanții unui partid naționalist din Parlament au sesizat Curtea Constituțională în cazul concesionării, în condiții contrare legii, a aeroportului internațional Chișinău. Șefii celor două partide liberale din coaliția de guvernământ nu au admis la luarea deciziei respective pe naționaliști, tocmai pentru că aceia sunt un corp străin, fac parte dintr-o altă familie politică – ideologică, doctrinară.

Consider că în prezent există un segment semnificativ din electoratul moldovenesc care nu se regăsește în Parlament, respectiv în partidele de la putere și din opoziția parlamentară. Este vorba de segmentul alegătorilor conservatori, pentru care tradițiile reprezintă valori, în primul rând tradițiile spirituale (ale omului cu viziune creșină, care luptă cu patimile în forul său interior, care întruchipează cinstea și – oricât ar părea de incredibil pentru actualii guvernanți – ale omului care nu poate fi corupt), dar și tradițiile statalității moldovenești, ș.a.. Forța politică – a IV-a! – ce ar exprima interesele, stările de spirit, doleanțele, visele segmentului acesta de electorat are șanse să se manifeste spectacular la următorul scrutin electoral, tocmai pentru că ar putea atrage voturile celor dezamăgiți de actuala guvernare liberală (sau liberal – naționalită, deci constituită din forțe politice bazate pe I-a și a III-ea doctrine politice) și de precedenta (bazată pe a II-a doctrină politică). De asemenea, un astfel de partid poate fi capabil să consolideze societatea Republicii Moldova, prin formularea și promovarea unei misiuni a statului moldovenesc, care să-i atragă nu numai pe cetățenii etniei majoritare, ci și pe cetățenii care constituie minoritățile etnice. Un asemenea partid va putea să instituie un dialog eficient cu Federația Rusă, care (dialog) va putea conduce la restabilirea integrității teritoriale a țării.

O asemenea formațiune va colabora eficient atât cu partide axate pe tradiție din spațiul  Estic (de exemplu, „Edinaia Rossiia”), cât și cu partide axate pe tradiție din Uniunea Europeană, cele care fac parte din Internaționala Populară (de exemplu, Uniunea Creștin-Democrată [CDU] din Germania, Partidul Conservator din Regatul Unit, Partidul Popular din Spania ș.a.). Este timpul pentru consolidarea electoratului conservator, tradiționalist, a electoratului care într-o lume a globalizării, a supremației banului, a spiritului descris de filosoful englez Thomas Hobbes drept „război al tuturor împotriva tuturor” – pentru propriul profit, va putea salva statul Republica Moldova și va contribui la propășirea țării – a cetățenilor care constituie sarea acestui pământ.           

           © În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării. 

De ce au loc referendumuri în autonomia găgăuză și cine poartă responsabilitatea

In autonomia găgăuză au loc astăzi, 2 februarie, două referendum-uri care vizează orientarea politicii externe a RM (în speță, locuitorii autonomiei urmează să răspundă la întrebarea: în care uniune vor să se integreze Republica Moldova – în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală?). Au fost deschise 62 de secţii de votare. Pentru organizarea referendum-urilor sunt cheltuite 1,3 milioane de lei – finanţare susţinută de către doi cetăţeni moldoveni ce locuiesc în Rusia. Cele două plebiscite au fost declarate drept ilegale de către Judecătoria de la Comrat, pe 3 ianuarie, Adunarea Populară a autonomiei găgăuze având dreptul să atace decizia respectivă în termen de 30 de zile.

Din știrile prezentate de mass-media, apare ciudată reacția autorităților moldovenești. Mai întâi, Procuratura a intentat un dosar penal pe fapt. În fine, astăzi, în ziua desfășurării referendum-urilor, în raioanele cu care se mărginește autonomia au fost văzuți angajați ai organelor de forță, înarmați cu automate. Dacă cei care au acționat în vederea organizării referendum-urilor și-au dorit crearea unei atitudini ostile a cetățenilor de etnie găgăuză față de autoritățile centrale, în consecință față de statul moldovenesc, în urma reacției dure a Chișinăului, se pare că le-a reușit. 

Nu mai puțin ciudate par declarațiile unor lideri politici de la Chișinău, care acuză  PCRM-ul de desfășurarea referendum-urilor respective. Vineri, 31 ianuarie, șeful PLDM-ului a declarat pentru o agenție de presă din Chișinău că „responsabilitatea pentru situaţia creată o poartă PCRM”. Iar ieri, 1 februarie, o televiziune de știri din Chișinău a informat că în opinia Premierului și a vicepreședintelui Parlamentului, tot el membru al PD, Adrian Candu, „în spatele acestor acţiuni stau comuniştii”. Premierul a declarat că „Anumite forţe politice şi din autonomie, susţinute masiv de Partidul Comuniştilor, s-au axat pe aceste exerciţii sau acţiuni care vin să destabilizeze situaţia”. A. Candu a declarat: „Aceştia sunt comuniştii şi e păcat că un partid parlamentar are deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova care sunt în teritoriu şi  fac chemări la referendum”. Ciudate acuze la adresa opoziției, știut fiind faptul că în Adunarea Populară din autonomie majoritatea formată din 19 deputați ai PDM a votat pentru desfășurarea referendumurilor, deci PDM-ul este responsabil direct de respectivele plebiscite.

Atâta timp cât conducerea de la Chișinău nu are o politică privind integrarea minorităților etnice, care să rezulte dintr-o misiune clar formulată a statului Republica Moldova, atâta timp cât guvernarea de la Chișinău nu este preocupată (din nepăsare sau din ignoranță) de formarea și consolidarea unei conștiințe statale a întregului popor multietnic al Republicii Moldova, cu regret există pericole ale unor disensiuni între minoritățile etnice și etnia majoritară.   

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării.