sâmbătă, 23 ianuarie 2021

VALORILE TRADIȚIONALE – FACTOR MAJOR DE ASIGURARE A SECURITĂȚII SOCIETALE A REPUBLICII MOLDOVA

 Articol prezentat sub formă de comunicare la Work Shop-ul cu genericul: Cunoașterea - suport al integrării sociale (3 iulie 2020, Academia de Administrare Publică, Chișinău). 

            Rezumat

Afirmația fostului președinte al SUA John Kennedy „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țară”, capătă o semnificație aparte la etapa actuală. Tendința de a privi țara ca o sursă de asigurare cu diferite avantaje este în creștere. Iar atunci când din diferite cauze statul nu este în stare să facă față cerințelor unor cetățeni, ei pleacă peste hotare, în căutarea unor condiții de trai mai bune. Sistemul de educație al Republicii Moldova trebuie să-și propună să contribuie la educarea tinerei generații în spiritul patriotismului, să-i formeze o mentalitate de luptători, care să contribuie la crearea condițiilor de care are nevoie omul modern – aici, acasă. Cum să realizăm acest deziderat? Prin conștientizare, cunoașterea trecutului istoric și promovarea valorilor tradiționale. Iar principala dintre ele este slujirea propriului popor, a statului care este casa noastră comună. Această slujire poate și trebuie să fie deprinsă încă la nivelul familiei, prin slujirea membrilor săi – bunici, părinți, copii, frați, surori. Cel care reușește să deprindă slujirea în contextul familiei, va putea să o aplice apoi și la nivel comunitar (în oraș, sat), iar apoi și la nivel național. Prin aceasta se poate consolida securitatea societală, coeziunea națională.  

Cuvinte-cheie: valori tradiționale, securitate societală, mentalități, securitate ideologică, educație patriotică. 

 

TRADITIONAL VALUES A MAJOR FACTOR OF SOCIETAL SECURITY ASSURANCE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Aurelian LAVRIC, PhD in History, associate professor,

“Alexandru cel Bun” Armed Forces Military Academy (AMFA)

Abstract

Former US President John Kennedy's saying "Don't ask yourself what the country can do for you, ask yourself what you can do for the country," takes on special significance at this stage. The tendency to look at the country as a source of insurance with various benefits is growing. And when for various reasons the state is not able to meet the demands of some citizens, they go abroad in search of better living conditions. The education system of the Republic of Moldova must aim to contribute to the education of the young generation in the spirit of patriotism, to form a mentality of fighters, which will contribute to creating the conditions that modern man needs – here, at home. How to achieve this goal? Through awareness, knowledge of the historical past and promotion of traditional values. And the main one is the service of our own people, of the state that is our common home. This service can and must be learned at the family level, by serving its members – grandparents, parents, children, brothers, sisters. The one who manages to learn the service in the context of the family, will be able to apply it then also at community level (in the city, village), and then also at national level. This can strengthen societal security, national cohesion.

Keywords: traditional values, societal security, mentalities, ideological security, patriotic education.

 

Introducere

La etapa contemporană chiar la nivel internațional s-a produs o despărțire a apelor: există o categorie de state axate pe valori tradiţionale, în care valori precum cele religioase sunt respectate, şi o altă categorie de state, care resping orice constrângere din partea moralei creştine, cu o legislaţie pe potrivă (căsătorii între persoane de acelaşi sex, dreptul acestora de a înfia copii ş.a.; ele pot fi denumite convențional liberale). După cei patru ani ai primului mandat prezidenţial al lui Donald Trump, în interiorul SUA se dă o luptă în acest sens. Trump se declară o portavoce a Americii profunde – a purtătorilor valorilor tradiționale, creștine (protestante). În timp ce partidul democrat este văzut ca unul liberal, permisiv în raport cu constrângerile moralei religioase (creștine).

Într-un discurs în Adunarea Generală a ONU, Trump a făcut distincţie: patrioţi versus globalişti. Este interesant că actuala ideologie liberală are elemente comune cu cea comunistă: şi comuniştii se declarau internaţionalişti (deci globalişti), în viziunea lor statul urmând să dispară. Tradiţionaliştii/patrioții însă se pronunţă pentru întărirea statalităţii.   

În ultima perioadă istorică de timp lumea a evoluat într-o direcție opusă valorilor tradiţionale. La ora actuală atitudinea față de aceste valori face diferența între oameni, exprimă două mentalități: cea a adepților valorilor tradiționale și cea a împotrivitorilor (care împărtășesc valori liberale). Din punct de vedere ideologic, se mai poate face o distincţie: comunitarism (viziunea tradiţionalistă) versus individualism (viziunea liberală). Piatra de poticnire pentru unii vizează: biserica lui Hristos cu morala sa, valorizarea familiei, dragostei de Patrie ş.a..

Trăsătura comună a tuturor valorilor tradiționale este slujirea. De exemplu, cu referire la familie, părinții contribuie la creşterea şi educaţia copiilor, copiii îi cinstesc pe părinți, conform poruncii biblice şi la rândul lor fac totul pentru proprii copii lor prin slujire. Nașterea și educarea copiilor este unul dintre sensurile vieții omului pe pământ.      

O altă valoare tradiţională este munca. Ea reprezintă servirea comunității, societății prin contribuirea la asigurarea binelui comun. Prin solidaritate socială, de roadele muncii populaţiei apte de muncă se bucură şi categoriile socialmente vulnerabile. Munca este indisolubil legată de noțiunea vocație. Conform viziunii creștine, fiecare om se naște cu o vocație, cu o înclinație spre o anumită profesie. Unul dintre sensurile vieții omului este să se realizeze profesional.    

O valoare indispensabilă unei naţiuni este patriotismul sau iubirea de patrie. La etapa actuală unii poate mai greu ar putea să înţeleagă o declarație a fostului președinte al SUA John F. Kennedy: „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țară”. Această afirmație celebră poate fi înțeleasă în contextul temei slujirii țării – a societății unei țări. Actualmente tendința este de a privi țara ca o sursă de asigurare cu diferite avantaje. Iar atunci când din diferite cauze statul nu este în stare să facă față cerințelor unui cetățenean, el poate să aleagă să plece peste hotare, în căutarea unor condiții de trai mai bune. Desigur, atunci când statul, din cauza unor oameni corupţi care activează în instituţiile sale, nu îşi îndeplineşte atribuţiile esenţiale de asigurare a unor condiţii de viaţă decentă, unii cetăţeni pot opta pentru plecarea peste hotare. Dar mai există o opţiune: alegerea unor parlamentari oneşti, determinarea instituţiilor statului să-şi exercite în mod corespunzător activitatea, activarea în câmpul muncii, crearea de afaceri în ţară, înfruntarea tuturor impedimentelor care împiedică dezvoltarea normală a ţării. Unul dintre sensurile vieții omului este slujirea Patriei, datorie de la care e bine să nu ne eschivăm. Numai o țară de patrioți se poate afirma și consolida.

Sistemul de educație al Republicii Moldova (RM) trebuie să-și propună să contribuie la educarea tinerei generații în spiritul patriotismului, să-i formeze o mentalitate de luptători, care să contribuie la crearea condițiilor de care are nevoie omul modern – aici, acasă. Cum poate fi realizat acest deziderat? Prin conștientizare, cunoașterea trecutului istoric și promovarea valorilor tradiționale. Iar principala dintre ele este slujirea poporului din care faci parte, a statului care este casa noastră comună. Această slujire poate și trebuie să fie deprinsă încă la nivelul familiei, prin slujirea membrilor săi – bunici, părinți, copii, frați, surori. Cel care reușește să deprindă slujirea în contextul familiei, va putea să o aplice apoi și la nivel comunitar (în oraș, sat), iar după aceea și la nivel național, la nivelul întregii societăți. Prin aceasta se poate realiza coeziunea națională, se poate consolida securitatea societală. 

Educația patriotică se realizează în baza unor valori (tradiţionale), prin conştientizarea, însuşirea şi punerea lor în aplicare în viaţa de zi cu zi. Valorile trebuie afirmate printr-o ideologie a statului, care să cuprindă valori comune, împărtăşite de toate partidele. În RM o asemenea ideologie poate fi cea a valorilor tradiţionale. Acestea pot uni toate forţele politice cu sprijin solid în societate. Scopul şi rezultatul educației patriotice este coeziunea naţională, care contribuie la asigurarea securităţii societale. Iată de ce în RM se impune elaborarea și implementarea unei ideologii a valorilor tradiţionale, care va deveni o temelie a asigurării securității naționale. 

 

Republica Moldova: o abordare ideologică prin prisma valorilor tradiţionale

În contextul RM se impune adoptarea de către Parlament a unei doctrine a securităţii ideologice. Ea ar fi un document de politici în domeniul securităţii naţionale, menit să contribuie la asigurarea securităţii ideologice, dar care să vizeze şi celelalte sectoare ale securităţii naţionale (societal, politic, economic, social, de mediu, militar). Ea ar fi un instrument de consolidare a duhului de luptători al cetățenilor RM. Ea se va baza pe valorile tradiţionale moştenite de la generaţiile anterioare (mai ales de la Principatul Moldovei şi Republica Democratică Moldovenească [RDM]). Actualul stat RM este succesorul şi continuatorul celor două formaţiuni statale cu o identitate ideologică foarte clară (formal, şi al RASSM şi al RSSM) şi trebuie să-şi propună să promoveze şi să valorifice moştenirea înaintaşilor. Actualul stat moldovenesc are nevoie de o sinteză a componentei tradiţionale, afirmată în perioada medievală de marii noştri domnitori (conceptul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt: Moldova este poarta creştinătăţii; de aici rezulta şi misiunea asumată de Moldova: de a apăra Europa – spaţiul creştinătăţii) [4, p.298] şi a componentei sociale, afirmată în Sfatul Țării al RDM [3, p.262]. Actualul stat moldovenesc poate fi denumit stat tradiţionalist, în care sunt respectate valori ca Biserica, familia etc. şi stat social, cu referire la valori precum echitatea socială şi solidaritatea socială. Aceste două componente trebuie să se regăsească într-o doctrină ideologică a RM.

Fără îndoială, RM este un stat care şi-a însuşit valorile democratice. RM este un stat democratic, în care puterea aparţine poporului şi este exercitată prin alegeri libere şi corecte, respectiv prin reprezentanţii aleşi. Democraţia (puterea poporului), drepturile omului şi domnia legii reprezintă valori inalienabile. RM respectă şi garantează drepturile comunităţilor etnice, religioase (confesionale), lingvistice, profesionale, culturale de a se organiza şi de a promova interesele lor. Dreptul la asociere în baza valorilor tradiţionale este garantat de stat.

Într-un compartiment cu privire la valorile tradiţionale, în Doctrină este bine să se menţioneze că trebuie recunoscut faptul, că Biserica Ortodoxă din Moldova, căreia aparţine majoritatea populaţiei RM, este un pilon al statului. Morala creştină este cea care menţine starea de normalitate în societatea moldovenească. Ea reprezintă reperele la care se raportează oamenii țării. În RM familia este constituită de bărbat şi femeie. Familia tradiţională, cu copii, trebuie să fie principalul subiect în societatea moldovenească. RM trebuie să respecte şi garanteze identitatea moldovenească [5, p.108]: atât civică, a totalităţii cetăţenilor, cât şi etnică, pentru cei care optează pentru o asemenea identificare. Statul trebuie să respecte denumirea tradiţională a limbii de stat, consfinţită în Constituţie – moldovenească, identică cu glotonimul limba română. Pe teritoriul statului RM trebuie interzisă propagarea de idei cu privire la lichidarea sa sub orice formă: anarhism, absorbirea de către un alt stat ş.a.. Această prevedere ar da încredere cetăţenilor moldoveni în propriul stat, ar ajuta la eradicarea ideii că RM este un proiect temporar, trecător.       

Republica Moldova trebuie să se declare patria istorică a tuturor persoanelor care se identifică moldoveni de peste hotarele actualului stat moldovenesc, atât din teritoriile care au aparţinut statului moldovenesc, deci teritoriile istorice moldovenești înstrăinate, cât şi de pretutindeni. Autorităţile moldoveneşti trebuie să conlucreze cu comunităţile moldovenilor de peste hotare în vederea ajutorării compatrioţilor în păstrarea tradiţiilor strămoşeşti.

În instituţiile de învăţământ ale Republicii Moldova trebuie să fie studiată istoria actualului spaţiu suveran moldovenesc.

Una dintre valorile tradiţionale este armata. În RM trebuie interzisă promovarea de idei privitoare la desfiinţarea armatei naţionale, care este o valoare inalienabilă.

Patriotismul este o valoare care trebuie promovată de stat prin instituţiile de învăţământ, de cultură, de ştiinţă şi prin mass-media publice. Dar trebuie interzisă propagarea pe teritoriul RM a ideologiilor extremiste, bazate pe ura faţă de om: fundamentalism islamic, nazism, bolşevism ş.a.. Ideologia valorilor tradiţionale este o ideologie a dragostei, nu una a urii.

O valoare inalienabilă în RM trebuie să fie munca. Statul trebuie să garanteze proprietatea privată şi să sprijine întreprinzătorii economici, pe toți cetățenii în vederea realizării vocației lor profesionale.   

În ceea ce priveşte statul social, RM trebuie să garanteze condiţii de trai decente tuturor categoriilor sociale, inclusiv pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi, copiilor, studenţilor. Statul trebuie să asigure învăţământ şi asistenţă medicală gratuite, confirm legislaţiei din fiecare domeniu. Echitatea socială se bazează pe solidaritatea naţională. Statul trebuie să garanteze ca salariul minim şi pensiile să nu fie mai mici decât coşul minim de consum. Statul trebuie să indexează pensiile în dependenţă de inflaţie şi alţi factori care pot genera reducerea puterii de cumpărare.

Mai există un compartiment de prevederi ce vizează valori ale poziţionării RM în plan extern – regional şi global. Republica Moldova se conduce de principiul neutralităţii permanente în politica sa externă. Statul trebuie să promoveze relaţii reciproc avantajoase cu vecinii, cu parteneri din structurile politico-economice din proximitate, atât din Vest, cat şi din Est [2, p.6]. O politică externă echilibrată este chezăşia unei dezvoltări susţinute a RM. Statul moldovenesc poate să îşi asume misiunea regională de oferire a unei platforme de cooperare structurilor geopolitice din Vest şi din Est, în vederea asigurării securităţii regionale. RM trebuie să fie un spaţiu al securităţii – păcii şi prosperităţii economice.

Mai există câteva elemente care pot fi parte a unei doctrine ideologice. Statul RM trebuie să-şi asume recunoaşterea unui statut special al raioanelor de est (stânga Nistrului) şi a municipiului Bender şi a satelor limitrofe din dreapta Nistrului, în contextul reintegrării ţării în baza valorilor tradiţionale, care unesc comunităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, în vederea realizării intereselor comune, în beneficiul întregii populaţii din interiorul frontierelor recunoscute pe plan internaţional ale RM.

De asemenea, societatea moldovenească trebuie să fie una bazată pe cunoaştere, de aceea statul trebuie să susţină cercetarea ştiinţifică.

Nu în ultimul rând, RM trebuie să fie un stat ecologic, în care mediul ambiant să fie protejat şi să constituie patrimoniul care este păstrat şi transmis generaţiilor viitoare.

În plan instituţional, trebuie găsite mecanisme care să asigure ca instituţiile statului să nu poată fi uzurpate de reprezentanţii partidelor politice care au acces la putere în urma alegerilor. Sistemul de justiţie trebuie să fie independent, fără vreo ingerinţă în actul de justiţie din partea reprezentanţilor instituţiilor politice. Promovarea cadrelor în instituţiile statului RM trebuie să se facă în baza criteriului meritocraţiei.

 

Concluzii

Cunoașterea reprezintă un suport al integrării societale. În acest context, obiectul cunoașterii trebuie să-l constituie valorile tradiționale, care reprezintă liantul unei societăți. Consolidarea sistemului de securitate națională poate avea loc prin cunoașterea valorilor tradiționale și prin comunicarea lor, prin intermediul sistemului de învățământ, prin instituțiile de cultură și prin mass-media publice. În RM valorile tradiționale sunt un factor major de asigurare a securității societale, ca parte a securității naționale. Promovarea valorilor tradiționale presupune o educație patriotică a tinerelor generații ale poporului Republicii Moldova.

Contextul internațional se prezintă actualmente ca un cadru al unei lupte de idei între promotorii globalismului – ai ștergerii granițelor dintre state și popoare și tradiționaliști, care promovează întărirea statalității și prezervarea valorilor tradiționale, în primul rând a celor religioase. Campania pentru alegerile prezidențiale din SUA (noiembrie 2020) a reprezentat, printre altele, și o dispută între patriotul Donald Trump și liberalul (globalistul democrat) Joe Biden.

RM se confruntă cu probleme privind asigurarea securității sale societale, care determină carențe la capitolul asigurarea securității naționale. Este necesară consolidarea națiunii civice și a identității statale în RM [1, p. 131], în condițiile coexistenței mai multor comunități etnice și lingvistice în interiorul granițelor statului moldovenesc contemporan: găgăuzi, bulgari, ucraineni, ruși ș.a.. În acest context se impune elaborarea și adoptarea de către Parlamentul RM a unui document strategic, ce poate fi intitulat Doctrina securității ideologice. Termenul securitatea ideologică este parte componentă a noțiunii securitate societală – ca parte a conceptului securitate națională. Valorile tradiționale în cazul RM cuprind două componente: de dreapta – moștenite de la statul medieval Principatul Moldovei și de stânga – moștenite de la RDM. Doctrina securității ideologice a RM ar trebui să reprezinte o sinteză a celor două componente. În ea ar trebui trecute în revistă principalele valori pe care le-am moștenit încă din Principatul Moldovei: Biserică, familie, statalitate (patriotism), limbă, istorie, cultură națională ș.a., dar și cele afirmate în RDM: echitate socială, solidaritate socială, egalitatea în drepturi între bărbați și femei (fără devierea exprimată în vulgara ideologie a feminismului) ș.a.. Documentul ar trebui să conțină și prevederi cu privire la implementarea ideologiei respective prin sistemul de educație, instituțiile de cultură și mass-media publice.

În lumea contemporană este absolut necesar ca statul să acorde o atenție sporită securității sale ideologice. Dacă el nu va face asta, vacuumul creat va fi umplut de curente ideologice de sorginte străină, care pot avea un efect distructiv asupra statalității, ce poate duce în timp chiar la dispariția statului.

Fără cinstirea valorilor sale tradiționale, un popor cu greu poate nădăjdui să supraviețuiască. Statul este un cadru în care un popor își poate afirma valorile sale tradiționale. De fapt, valorile reprezintă expresia unicității unei comunități umane. Conștientă de acest fapt, o societate și o clasă politică vor apăra și păstra tezaurul valoric, care reprezintă coloana vertebrală, axa, pilonul unui popor.    

 

Referințe Bibliografice:

1. Lavric A., Necesitatea consolidării națiunii civice și a identității statale în Republica Moldova, în: Beniuc V., Roșca L., (coordonatori), Statalitatea Moldovei: abordare interdisciplinară. Culegere de articole științifice. – Chișinău, 2017, 216 p.

2. Lavric A., The role of EU in the Transnistrian conflict resolution through the prism of its neighborhood policy, în EU – a Space of Opportunities and Challenges. – Chișinău, 2017, 174 p.  

3. Popescu A., Elita Basarabiei la 1917-1018. Zece personalități care au făcut unirea. – București: Minerva, 2018, – 334 p.

4. Roman A., Stepaniuc V., Lavric A. Ştefan cel Mare – făuritor al gloriei Moldovei. – Chișinău: Tipografia Centrală, 2017, – 336 p.

5. Stepaniuc V., Identitatea națonal-culturală a moldovenilor la etapa contemporană a dezvoltării statalității, în: Бенюк В., Квилинкова Е., (под. ред.), Национальные интересы Молдовы в дискурсе современных вызовов: к 70-летию профессора В.А. Саковича. – Кишинёв, 2019, 433 стр.

Postări populare