Articol prezentat sub formă de comunicare la Work Shop-ul cu genericul: Cunoașterea - suport al integrării sociale (3 iulie 2020, Academia de Administrare Publică, Chișinău).
Rezumat
Afirmația fostului președinte al SUA John Kennedy „Nu te
întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru
țară”, capătă o semnificație aparte la etapa actuală. Tendința de a privi țara
ca o sursă de asigurare cu diferite avantaje este în creștere. Iar atunci când
din diferite cauze statul nu este în stare să facă față cerințelor unor
cetățeni, ei pleacă peste hotare, în căutarea unor condiții de trai mai bune.
Sistemul de educație al Republicii Moldova trebuie să-și propună să contribuie
la educarea tinerei generații în spiritul patriotismului, să-i formeze o
mentalitate de luptători, care să contribuie la crearea condițiilor de care are
nevoie omul modern – aici, acasă. Cum să realizăm acest deziderat? Prin
conștientizare, cunoașterea trecutului istoric și promovarea valorilor
tradiționale. Iar principala dintre ele este slujirea propriului popor, a
statului care este casa noastră comună. Această slujire poate și trebuie să fie
deprinsă încă la nivelul familiei, prin slujirea membrilor săi – bunici,
părinți, copii, frați, surori. Cel care reușește să deprindă slujirea în
contextul familiei, va putea să o aplice apoi și la nivel comunitar (în
oraș, sat), iar apoi și la nivel național. Prin aceasta se poate consolida
securitatea societală, coeziunea națională.
Cuvinte-cheie: valori tradiționale, securitate societală, mentalități, securitate ideologică,
educație patriotică.
TRADITIONAL VALUES – A MAJOR FACTOR OF SOCIETAL SECURITY ASSURANCE OF THE
Aurelian LAVRIC, PhD in
History, associate professor,
“Alexandru cel Bun”
Armed Forces Military Academy (AMFA)
Abstract
Former US President John Kennedy's saying "Don't
ask yourself what the country can do for you, ask yourself what you can do for
the country," takes on special significance at this stage. The tendency to
look at the country as a source of insurance with various benefits is growing.
And when for various reasons the state is not able to meet the demands of some
citizens, they go abroad in search of better living conditions. The education
system of the
Keywords: traditional values, societal security,
mentalities, ideological security, patriotic education.
Introducere
La etapa
contemporană chiar la nivel internațional s-a produs o despărțire a apelor:
există o categorie de state axate pe valori tradiţionale, în care valori precum
cele religioase sunt respectate, şi o altă categorie de state, care resping
orice constrângere din partea moralei creştine, cu o legislaţie pe potrivă
(căsătorii între persoane de acelaşi sex, dreptul acestora de a înfia copii
ş.a.; ele pot fi denumite convențional liberale).
După cei patru ani ai primului mandat prezidenţial al lui Donald Trump, în
interiorul SUA se dă o luptă în acest sens. Trump se declară o portavoce a
Americii profunde – a purtătorilor valorilor tradiționale, creștine
(protestante). În timp ce partidul democrat este văzut ca unul liberal, permisiv în raport cu
constrângerile moralei religioase (creștine).
Într-un discurs în
Adunarea Generală a ONU, Trump a făcut distincţie: patrioţi versus globalişti.
Este interesant că actuala ideologie liberală are elemente comune cu cea
comunistă: şi comuniştii se declarau internaţionalişti (deci globalişti), în
viziunea lor statul urmând să dispară. Tradiţionaliştii/patrioții însă se
pronunţă pentru întărirea statalităţii.
În ultima perioadă
istorică de timp lumea a evoluat într-o direcție opusă valorilor tradiţionale. La
ora actuală atitudinea față de aceste valori face diferența între oameni,
exprimă două mentalități: cea a adepților valorilor tradiționale și cea a
împotrivitorilor (care împărtășesc valori liberale).
Din punct de vedere ideologic, se mai poate face o distincţie: comunitarism
(viziunea tradiţionalistă) versus individualism (viziunea liberală). Piatra de
poticnire pentru unii vizează: biserica lui Hristos cu morala sa, valorizarea familiei,
dragostei de Patrie ş.a..
Trăsătura comună a
tuturor valorilor tradiționale este slujirea.
De exemplu, cu referire la familie,
părinții contribuie la creşterea şi educaţia copiilor, copiii îi cinstesc pe
părinți, conform poruncii biblice şi la rândul lor fac totul pentru proprii copii
lor prin slujire. Nașterea și educarea copiilor este unul dintre sensurile
vieții omului pe pământ.
O altă valoare
tradiţională este munca. Ea
reprezintă servirea comunității, societății prin contribuirea la asigurarea
binelui comun. Prin solidaritate socială, de roadele muncii populaţiei apte de
muncă se bucură şi categoriile socialmente vulnerabile. Munca este indisolubil
legată de noțiunea vocație. Conform
viziunii creștine, fiecare om se naște cu o vocație, cu o înclinație spre o
anumită profesie. Unul dintre sensurile vieții omului este să se realizeze
profesional.
O valoare
indispensabilă unei naţiuni este patriotismul
sau iubirea de patrie. La etapa actuală unii poate mai greu ar putea să
înţeleagă o declarație a fostului președinte al SUA John F. Kennedy: „Nu te
întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru
țară”. Această afirmație celebră poate fi înțeleasă în contextul temei slujirii
țării – a societății unei țări. Actualmente tendința este de a privi țara ca o
sursă de asigurare cu diferite avantaje. Iar atunci când din diferite cauze
statul nu este în stare să facă față cerințelor unui cetățenean, el poate să
aleagă să plece peste hotare, în căutarea unor condiții de trai mai bune.
Desigur, atunci când statul, din cauza unor oameni corupţi care activează în instituţiile
sale, nu îşi îndeplineşte atribuţiile esenţiale de asigurare a unor condiţii de
viaţă decentă, unii cetăţeni pot opta pentru plecarea peste hotare. Dar mai
există o opţiune: alegerea unor parlamentari oneşti, determinarea instituţiilor
statului să-şi exercite în mod corespunzător activitatea, activarea în câmpul
muncii, crearea de afaceri în ţară, înfruntarea tuturor impedimentelor care
împiedică dezvoltarea normală a ţării. Unul dintre sensurile vieții omului este
slujirea Patriei, datorie de la care e bine să nu ne eschivăm. Numai o țară de
patrioți se poate afirma și consolida.
Sistemul de
educație al Republicii Moldova (RM) trebuie să-și propună să contribuie la
educarea tinerei generații în spiritul patriotismului, să-i formeze o mentalitate
de luptători, care să contribuie la crearea condițiilor de care are nevoie omul
modern – aici, acasă. Cum poate fi realizat acest deziderat? Prin
conștientizare, cunoașterea trecutului istoric și promovarea valorilor
tradiționale. Iar principala dintre ele este slujirea poporului din care faci parte, a statului care este casa
noastră comună. Această slujire poate și trebuie să fie deprinsă încă la
nivelul familiei, prin slujirea membrilor săi – bunici,
părinți, copii, frați, surori. Cel care reușește să deprindă slujirea în
contextul familiei, va putea să o aplice apoi și la nivel comunitar (în
oraș, sat), iar după aceea și la nivel național, la nivelul întregii societăți.
Prin aceasta se poate realiza coeziunea națională, se poate consolida
securitatea societală.
Educația
patriotică se realizează în baza unor valori (tradiţionale), prin
conştientizarea, însuşirea şi punerea lor în aplicare în viaţa de zi cu zi.
Valorile trebuie afirmate printr-o
ideologie a statului, care să cuprindă valori comune, împărtăşite de toate
partidele. În RM o asemenea ideologie
poate fi cea a valorilor tradiţionale.
Acestea pot uni toate forţele politice cu sprijin solid în societate. Scopul şi
rezultatul educației patriotice este coeziunea
naţională, care contribuie la asigurarea securităţii societale. Iată de ce în RM se impune elaborarea și
implementarea unei ideologii a valorilor
tradiţionale, care va deveni o temelie a asigurării securității naționale.
Republica Moldova: o abordare ideologică prin prisma
valorilor tradiţionale
În contextul RM se
impune adoptarea de către Parlament a unei doctrine a securităţii ideologice.
Ea ar fi un document de politici în domeniul securităţii naţionale, menit să
contribuie la asigurarea securităţii ideologice, dar care să vizeze şi celelalte
sectoare ale securităţii naţionale (societal, politic, economic, social, de
mediu, militar). Ea ar fi un instrument de consolidare a duhului de luptători
al cetățenilor RM. Ea se va baza pe valorile tradiţionale moştenite de la
generaţiile anterioare (mai ales de la Principatul Moldovei şi Republica
Democratică Moldovenească [RDM]). Actualul stat RM este succesorul şi continuatorul
celor două formaţiuni statale cu o identitate ideologică foarte clară (formal,
şi al RASSM şi al RSSM) şi trebuie să-şi propună să promoveze şi să valorifice
moştenirea înaintaşilor. Actualul stat moldovenesc are nevoie de o sinteză a
componentei tradiţionale, afirmată în perioada medievală de marii noştri
domnitori (conceptul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt: Moldova este poarta
creştinătăţii; de aici rezulta şi misiunea asumată de Moldova: de a apăra
Europa – spaţiul creştinătăţii) [4, p.298] şi a componentei sociale, afirmată în
Sfatul Țării al RDM [3, p.262]. Actualul stat moldovenesc poate fi denumit stat
tradiţionalist, în care sunt respectate valori ca Biserica, familia etc.
şi stat
social, cu referire la valori precum echitatea socială şi solidaritatea
socială. Aceste două componente trebuie să se regăsească într-o doctrină
ideologică a RM.
Fără îndoială, RM
este un stat care şi-a însuşit valorile democratice. RM este un stat
democratic, în care puterea aparţine poporului şi este exercitată prin alegeri
libere şi corecte, respectiv prin reprezentanţii aleşi. Democraţia (puterea
poporului), drepturile omului şi domnia legii reprezintă valori inalienabile.
RM respectă şi garantează drepturile comunităţilor etnice, religioase
(confesionale), lingvistice, profesionale, culturale de a se organiza şi de a
promova interesele lor. Dreptul la asociere în baza valorilor tradiţionale este
garantat de stat.
Într-un compartiment
cu privire la valorile tradiţionale, în Doctrină este bine să se menţioneze că
trebuie recunoscut faptul, că Biserica Ortodoxă din Moldova, căreia aparţine
majoritatea populaţiei RM, este un pilon al statului. Morala creştină este cea
care menţine starea de normalitate în societatea moldovenească. Ea reprezintă
reperele la care se raportează oamenii țării. În RM familia este constituită de
bărbat şi femeie. Familia tradiţională, cu copii, trebuie să fie principalul
subiect în societatea moldovenească. RM trebuie să respecte şi garanteze
identitatea moldovenească [5, p.108]: atât civică, a totalităţii cetăţenilor, cât şi etnică,
pentru cei care optează pentru o asemenea identificare. Statul trebuie să respecte
denumirea tradiţională a limbii de stat, consfinţită în Constituţie –
moldovenească, identică cu glotonimul limba română. Pe teritoriul statului RM
trebuie interzisă propagarea de idei cu privire la lichidarea sa sub orice
formă: anarhism, absorbirea de către un alt stat ş.a.. Această prevedere ar da
încredere cetăţenilor moldoveni în propriul stat, ar ajuta la eradicarea ideii
că RM este un proiect temporar, trecător.
Republica Moldova
trebuie să se declare patria istorică a tuturor persoanelor care se identifică
moldoveni de peste hotarele actualului stat moldovenesc, atât din teritoriile
care au aparţinut statului moldovenesc, deci teritoriile istorice moldovenești
înstrăinate, cât şi de pretutindeni. Autorităţile moldoveneşti trebuie să
conlucreze cu comunităţile moldovenilor de peste hotare în vederea ajutorării
compatrioţilor în păstrarea tradiţiilor strămoşeşti.
În instituţiile de
învăţământ ale Republicii Moldova trebuie să fie studiată istoria actualului
spaţiu suveran moldovenesc.
Una dintre
valorile tradiţionale este armata. În
RM trebuie interzisă promovarea de idei privitoare la desfiinţarea armatei
naţionale, care este o valoare inalienabilă.
Patriotismul este o valoare care trebuie promovată de stat prin
instituţiile de învăţământ, de cultură, de ştiinţă şi prin mass-media publice.
Dar trebuie interzisă propagarea pe teritoriul RM a ideologiilor extremiste,
bazate pe ura faţă de om: fundamentalism islamic, nazism, bolşevism ş.a..
Ideologia valorilor tradiţionale este o ideologie a dragostei, nu una a urii.
O valoare
inalienabilă în RM trebuie să fie munca.
Statul trebuie să garanteze proprietatea privată şi să sprijine
întreprinzătorii economici, pe toți cetățenii în vederea realizării vocației
lor profesionale.
În ceea ce
priveşte statul social, RM trebuie să
garanteze condiţii de trai decente tuturor categoriilor sociale, inclusiv
pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi, copiilor, studenţilor. Statul
trebuie să asigure învăţământ şi asistenţă medicală gratuite, confirm
legislaţiei din fiecare domeniu. Echitatea socială se bazează pe solidaritatea
naţională. Statul trebuie să garanteze ca salariul minim şi pensiile să nu fie
mai mici decât coşul minim de consum. Statul trebuie să indexează pensiile în
dependenţă de inflaţie şi alţi factori care pot genera reducerea puterii de
cumpărare.
Mai există un compartiment
de prevederi ce vizează valori ale poziţionării RM în plan extern – regional şi
global. Republica Moldova se conduce de principiul neutralităţii permanente în politica sa externă. Statul trebuie să promoveze
relaţii reciproc avantajoase cu vecinii, cu parteneri din structurile
politico-economice din proximitate, atât din Vest, cat şi din Est [2, p.6]. O politică externă
echilibrată este chezăşia unei dezvoltări susţinute a RM. Statul moldovenesc
poate să îşi asume misiunea regională de oferire a unei platforme de cooperare
structurilor geopolitice din Vest şi din Est, în vederea asigurării securităţii
regionale. RM trebuie să fie un spaţiu al securităţii – păcii şi prosperităţii
economice.
Mai există câteva
elemente care pot fi parte a unei doctrine ideologice. Statul RM trebuie să-şi
asume recunoaşterea unui statut special al raioanelor de est (stânga Nistrului)
şi a municipiului Bender şi a satelor limitrofe din dreapta Nistrului, în
contextul reintegrării ţării în baza valorilor tradiţionale, care unesc
comunităţile de pe ambele maluri ale Nistrului, în vederea realizării
intereselor comune, în beneficiul întregii populaţii din interiorul
frontierelor recunoscute pe plan internaţional ale RM.
De asemenea, societatea
moldovenească trebuie să fie una bazată pe cunoaştere, de aceea statul trebuie
să susţină cercetarea ştiinţifică.
Nu în ultimul
rând, RM trebuie să fie un stat ecologic,
în care mediul ambiant să fie protejat şi să constituie patrimoniul care este
păstrat şi transmis generaţiilor viitoare.
În plan
instituţional, trebuie găsite mecanisme care să asigure ca instituţiile
statului să nu poată fi uzurpate de reprezentanţii partidelor politice care au
acces la putere în urma alegerilor. Sistemul de justiţie trebuie să fie
independent, fără vreo ingerinţă în actul de justiţie din partea
reprezentanţilor instituţiilor politice. Promovarea cadrelor în instituţiile
statului RM trebuie să se facă în baza criteriului meritocraţiei.
Concluzii
Cunoașterea reprezintă un suport al integrării societale.
În acest context, obiectul cunoașterii trebuie să-l constituie valorile
tradiționale, care reprezintă liantul unei societăți. Consolidarea sistemului
de securitate națională poate avea loc prin cunoașterea valorilor tradiționale
și prin comunicarea lor, prin intermediul sistemului de învățământ, prin
instituțiile de cultură și prin mass-media publice. În RM valorile tradiționale
sunt un factor major de asigurare a securității societale, ca parte a
securității naționale. Promovarea valorilor tradiționale presupune o educație
patriotică a tinerelor generații ale poporului Republicii Moldova.
Contextul internațional se prezintă actualmente ca un
cadru al unei lupte de idei între promotorii globalismului – ai ștergerii
granițelor dintre state și popoare și tradiționaliști, care promovează
întărirea statalității și prezervarea valorilor tradiționale, în primul rând a
celor religioase. Campania pentru alegerile prezidențiale din SUA (noiembrie
2020) a reprezentat, printre altele, și o dispută între patriotul Donald Trump
și liberalul (globalistul democrat) Joe Biden.
RM se confruntă cu probleme privind asigurarea
securității sale societale, care determină carențe la capitolul asigurarea
securității naționale. Este necesară consolidarea națiunii civice și a
identității statale în RM [1, p. 131], în condițiile coexistenței mai multor
comunități etnice și lingvistice în interiorul granițelor statului moldovenesc
contemporan: găgăuzi, bulgari, ucraineni, ruși ș.a.. În acest context se impune
elaborarea și adoptarea de către Parlamentul RM a unui document strategic, ce
poate fi intitulat Doctrina securității
ideologice. Termenul securitatea
ideologică este parte componentă a noțiunii securitate societală – ca parte a conceptului securitate națională. Valorile tradiționale în cazul RM cuprind
două componente: de dreapta – moștenite de la statul medieval Principatul
Moldovei și de stânga – moștenite de la RDM. Doctrina securității ideologice a
RM ar trebui să reprezinte o sinteză a celor două componente. În ea ar trebui
trecute în revistă principalele valori pe care le-am moștenit încă din
Principatul Moldovei: Biserică, familie, statalitate (patriotism), limbă,
istorie, cultură națională ș.a., dar și cele afirmate în RDM: echitate socială,
solidaritate socială, egalitatea în drepturi între bărbați și femei (fără
devierea exprimată în vulgara ideologie a feminismului) ș.a.. Documentul ar
trebui să conțină și prevederi cu privire la implementarea ideologiei
respective prin sistemul de educație, instituțiile de cultură și mass-media
publice.
În lumea contemporană este absolut necesar ca statul să
acorde o atenție sporită securității sale ideologice. Dacă el nu va face asta,
vacuumul creat va fi umplut de curente ideologice de sorginte străină, care pot
avea un efect distructiv asupra statalității, ce poate duce în timp chiar la
dispariția statului.
Fără cinstirea valorilor sale tradiționale, un popor cu
greu poate nădăjdui să supraviețuiască. Statul este un cadru în care un popor
își poate afirma valorile sale tradiționale. De fapt, valorile reprezintă
expresia unicității unei comunități umane. Conștientă de acest fapt, o
societate și o clasă politică vor apăra și păstra tezaurul valoric, care
reprezintă coloana vertebrală, axa, pilonul unui popor.
Referințe Bibliografice:
1. Lavric A., Necesitatea consolidării
națiunii civice și a identității statale în Republica Moldova, în: Beniuc V.,
Roșca L., (coordonatori), Statalitatea Moldovei: abordare interdisciplinară.
Culegere de articole științifice. – Chișinău, 2017, 216 p.
2. Lavric A., The role of EU in the
Transnistrian conflict resolution through the prism of its neighborhood policy,
în EU – a Space of Opportunities and Challenges. – Chișinău, 2017, 174 p.
3. Popescu A., Elita Basarabiei la
1917-1018. Zece personalități care au făcut unirea. – București: Minerva, 2018,
– 334 p.
4. Roman A., Stepaniuc V., Lavric A.
Ştefan cel Mare – făuritor al gloriei Moldovei. – Chișinău: Tipografia
Centrală, 2017, – 336 p.
5. Stepaniuc V., Identitatea națonal-culturală a moldovenilor la etapa contemporană a dezvoltării statalității, în: Бенюк В., Квилинкова Е., (под. ред.), Национальные интересы Молдовы в дискурсе современных вызовов: к 70-летию профессора В.А. Саковича. – Кишинёв, 2019, 433 стр.
