Astăzi creștinii ortodocși o cinstesc pe ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Cuvioasă Parascheva

 

Creștinii ortodocși de stil vechi o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea Moldovei, cunoscută și sub numele de Paraschiva. În bisericile din întreaga țară sunt oficiate liturghii, iar multe localități își marchează hramul. Printre acestea se numără Strășeni, Ialoveni ș.a.. Aceasta este a doua sărbătoare importantă а lunii octombrie, după Acoperământul Maicii Domnului, din 14 octombrie. În limba greacă „Παρασκευή” înseamnă „a cincea zi a săptămânii”, adică vineri. De aici şi numele Paraschiva. Cuvioasa mai este numită în popor Sfânta Vineri. Este cinstită pe 14/27 octombrie, când a adormit întru Domnul, în secolul al XI-lea.

Moaștele Sfintei Paraschiva se păstrează în Catedrala Mitropolitană din orașul Iași. Ele au fost aduse la Iași în 1641, pe vremea domnitorului Vasile Lupu, fiind depuse inițial, pe 14 octombrie, la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. După construcția Catedralei Mitropolitane din Iași, moaștele Cuvioasei au fost mutate acolo în 1889. Sfânta Parascheva sau Paraschiva, a devenit ocrotitoarea Moldovei. Creștinii s-au convins de-a lungul secolelor de puterea moaștelor Sale de a face minuni. Aducerea moaștelor Cuvioasei la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I, și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile pe care le avea Patriarhia Ecumenică, cu 300 de pungi de galbeni.

Până în 1641, în Moldova erau cinste  moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse la Suceava, capitala țării, de la Cetatea Albă, de domnitorul Alexandru cel Bun şi care erau depuse în Biserica Sfântul Gheorghe. El era considerat ocrotitorul Moldovei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, reședința domnească se mută la Iași. În anul 1686, moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost furate de polonezi, cu prilejul unei expediții militare conduse de regele Ioan Sobieski, și duse în Polonia, în orașul Zolkiew. Au fost readuse la Suceava un secol mai târziu. Între timp, pentru moldoveni ocrotitoarea țării devenise Sf. Parascheva de la Iași.

Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivata, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, într-o familie bogată și importantă, având un frate episcop. A intrat la o vârstă fragedă într-o mănăstire de lângă Constantinopol şi tot la o vârstă tânără, de 27 de ani, a trecut la cele veșnice. Descoperindu-se faptul că rămășițele ei erau în realitate moaște emanând o bună mireasmă specifică sfinților, acestea au fost așezate mai întâi, în secolul al XII-lea, la Târnovo, în Bulgaria, pentru a fi strămutate mai apoi la Belgrad. Biserica Sveta Petka, care a adăpostit-o, se mai păstrează și astăzi intactă în capitala Serbiei. De acolo, moaștele au fost strămutate în biserica Patriarhiei din Constantinopol, de unde domnitorul Vasile Lupu le-a adus în Moldova, după ce a plătit datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Ziua de 27 octombrie este considerată în popor început al iernii pentru îngrijitorii de vite.

Pe 9 octombrie creștinii ortodocși de stil vechi îl pomenesc pe Apostolul iubirii

 Pe  9 octombrie creștinii otodocși de stil vechi din Republica Moldova îl pomenesc pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, care mai este cunoscut drept „Apostolul iubirii”. Sfântul Ioan a fost unul din cei 12 apostoli și a scris Evanghelia care îi poartă numele, trei epistole canonice și Apocalipsa. În Evanghelia sa, el se prezintă ca fiind „ucenicul prea iubit al lui Iisus”. A fost prezent la schimbarea la față a Mântuitorului pe muntele Taborului, împreună cu Petru și cu fratele său Iacov, un alt apostol. El este cunoscut drept „Apostolul iubirii”, datorită cuvintelor sale memorabile: „Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. (1 Ioan. IV, 7-8).

În multe locașuri din satele și orașele Republicii Moldova în această zi se sărbătorește hramul bisericii și al localității. Prăznuirea sa principală este pe 21 mai, apoi împreună cu Cei Doisprezece Apostoli este prăznuit la 13 iulie, iar adormirea este pomenită la 9 octombrie.   

Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan a fost fiul Salomeei mironosița și al lui Zevedei, un pescar din Betsaida Galileii. El a fost cel mai tânăr dintre cei 12 Apostoli și foarte apropiat Domnului. Spre sfârșitul vieții sale pământești a fost exilat în insula Patmos de către împăratul Domițian între anii 90-95 d. Hr. și acolo a avut revelația Cărții Apocalipsei. Printre alte minuni în legătură cu Sf. Apostol și Evanghelist Ioan, se cunoaște una care a avut loc la mormântul său. Când avea peste o sută de ani, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan a luat șapte ucenici în afara Efesului și i-a pus să sape un mormânt în formă de cruce. Apoi, Sfântul Ioan s-a așezat în mormânt și ucenicii l-au îngropat acolo de viu. Mai târziu, când mormântul său a fost deschis, trupul Apostolului nu mai era acolo. În fiecare an, la 21 mai, din mormântul său se ridică un praf cu care bolnavi de diferite boli se vindecă. 

Educația elevilor poate fi eficientă dacă părinții și profesorii se vor respecta reciproc

Printre problemele pe care le întâmpină pedagogii în ajunul Zilei Mondiale a Profesorului și Educației, Ana Eremei-Berezovschi, directoarea Liceului „Mihail Berezovschi” a menționat neluarea în considerare la calculul salariului a vechimii persoanelor aflate în funcții manageriale și afectarea imaginii pedagogilor în societate – mai ales în rețelele de socializare. „Unii părinți se implică prea mult în procesele din liceu. Sunt părinți care învață profesorii cum să lucreze”, a menționat managerul liceului. „Prin denigrarea imaginii personalităților unor profesori, are de suferit procesul educațional. Dacă profesorul are o imagine negativă în casa elevului, el nu va mai avea stimulentul de a învăța bine”, a menționat Ana Eremei-Berezovschi pentru https://aurelian-lavric.blogspot.com. 

În opinia directoarei, scopul procesului educațional ar trebui să fie interacțiunea armonioasă între educația elevilor de către părinți acasă și educația elevilor în liceu de către profesori. Acest lucru este posibil dacă părinții vor respecta profesorii, iar profesorii îi vor respecta pe părinți. 

Ana Eremei-Berezovschi a precizat, că în liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi” din capitală nu se va desfășura vreo manifestare publică de omagiere a profesorilor, cu ocazia Zilei Mondiale a Profesorului și a Educației, marcată anual pe 5 octombrie. Printre cauze, ea a invocat atât condițiile impuse de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, care a recomandat evitarea manifestărilor cu prezență numeroasă (în liceu activează circa 200 pedagogi), cât și o tradiție din liceu – „Nici până acum profesorii nu organizau festivități consacrate lor înșiși", a declarat directoarea. 

„În anii trecuți, elevii și părinții care au dorit, au felicitat la prima oră, de Ziua Mondială a Profesorului și a Educației, pedagogii liceului, dar fără festivități oficiale, cu public”, a menționat Ana Eremei-Berezovschi. 

Menționăm, că în România Ziua Mondială a Profesorului este zi liberă – atât pentru profesori cât și pentru elevi.

Țară sfântă

Sfântă Țară a Moldovei,

Patrie ne ești de veacuri,

Luncă-n flori - înmiresmată, 

Soare reflectat în lacuri. 

Ne ești vatră și comoară,

Ne dai roade ca din Rai.

Plămădiți din Tine, Țară,

Sufletul din noi ni-l dai. 

Țară de molizi și fagi

Moldova - Țară de molizi și fagi,

A unui Neam coborâtor din munte.

Din molitfe seva îți extragi.

Ești intre pământ și Cer o punte. 

Despre reticența la vaccinare: este legată vaccinarea de nivelul de anticorpi în organismul uman?

 

Pentru ziua de duminică, 13 iunie 2021, în Republica Moldova bilanțul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 255.797 – 8,52% din totalul populației (2.998.235 – conform recensământului din 2014). În total, 248.671 persoane au fost tratate de COVID-19. S-au înregistrat 6.154 decese – 2,40% din totalul îmbolnăviților.  

În mass-media se vorbește mult despre necesitatea și importanța vaccinării. Scopul vaccinării, după cum se spune, este de a crea anticorpi în organismul uman, pentru a rezista infectării. Și totuși, de ce o parte a societății este reticentă față de vaccinare?

O întrebare care iese în evidență în acest context este: la ce nivel de anticorpi în organismul uman este rațional și indicat ca omul să se vaccineze? Persoanele care au suferit de COVID 19 – indiferent de formă (ușoară, medie sau gravă) și asimptomaticii trebuie să cunoască răspunsul la această întrebare. În perspectivă, și cei care s-au vaccinat, dar cărora li s-a spus că efectul vaccinului este pe o durară de până la 6 luni, vor dori să știe și ei ce urmează să facă – să se revaccineze?

Pentru a afla răspuns la această întrebare, s-a telefonat la linia verde a Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică. Răspunsul a fost, că dânșii nu cunosc o asemenea informație și au propus să telefonăm la Ministerul Sănătății. La Minister, Direcția Politici în Domeniul Sănătății Publice, a fost oferit răspunsul, că în Republica Moldova nu s-au făcut studii la tema dată. Totodată, dânșii propun de a face vaccinarea peste 3 luni după însănătoșirea de COVID 19. Apare întrebarea: de ce peste 3 luni? Poate cineva, în funcție de rezultatul analizei la anticorpi, are nevoie să se vaccineze mai repede, altcineva – mai târziu, când va scădea nivelul anticorpilor. De ce recomandarea privind vaccinarea nu se bazează pe rezultatul analizei la nivelul de anticorpi în organismul uman? Este uimitor, că în RM nu există un document oficial, care să prevadă la ce nivel de anticorpi este rezonabil (necesar) să fie făcută vaccinarea.

Ridică semne de întrebare încă un fapt: de ce la policlinicile de stat nu se fac analize la anticorpi? Doar unele laboratoare private prestează acest serviciu, contra cost. Dar pacientului care a făcut testul respectiv, nu îi folosește la nimic rezultatul analizei, pentru că medicii nu-l iau în seamă. Indiferent de nivelul de anticorpi, medicii de familie recomandă vaccinarea (după 3 luni de la însănătoșire).

În deplină pandemie, în lupta cu coronavirusul, există aspecte neclarificate privind vaccinarea celor care au suferit de COVID și, ulterior, a celor care deja s-au vaccinat. Răspunsul la întrebarea ridicată (la ce nivel de anticorpi în organismul uman se recomandă vaccinarea?) pot să-l dea savanții în domeniul medicinei din Academia de Științe a Moldovei și de la Universitatea de Medicină, la solicitarea Ministerului Sănătății. Atâta timp cât nu va fi dat răspunsul la această întrebare, va exista reticență față de vaccinare din partea cetățenilor cu o gândire critică elementară.    

Problema în cauză este o chestiune de securitate umană. Fiecare cetățean își dorește să fie sigur cu privire la vaccinul contra coronavirusului. Faptul că persoana care se vaccinează este condiționată să semneze pe propria răspundere, că își asumă consecințele eventualelor efecte adverse negative posibile – nu va cere (ea sau rudele sale) despăgubiri firmei producătoare a vaccinului, Ministerului Sănătății – statului moldovenesc – pentru eventuale tromboze, miocardite sau alte efecte grave, care pot cauza decesul (din cauză, că vaccinurile au fost produse într-un timp scurt, fără testarea obișnuită, pe perioade de timp suficiente), nu contribuie la crearea încrederii față de vaccinare.

Autoritățile Republicii Moldova trebuie să rezolve în timp util și această problemă.

Rugăciune

Doamne,

Ești Dragoste întrupată,

Jertfă ce pe Cruce suie...

Aliluia!

Doamne,

Ești doctorul sufletelor,

Vindecă-mi rana...

Osana!

Hristoase Dumnezeule, 

Atotțiitorule –  

Ție mă-închin...

Amin!