Pe 16 februarie ministrul în
exercițiu al Educației, Maia Sandu, a făcut o postare într-o rețea de
socializare, în care a mulțumit pentru sprijinul și încrederea oferite în
ultimele zile de susținătorii reformelor pe care le-a demarat, în condițiile
contestării candidaturii sale de către PCRM și a presiunilor în vederea excluderii
sale din noua formulă guvernamentală. „Vreau să reiterez că, în calitate de ministru
al educației, dar și de cetățean al acestei țări, voi continua să îmi
concentrez toate eforturile pentru a oferi viitoarei generații studii relevante
și de calitate, încercînd să țin educația în afara influenței politice”, a
concluzionat doamna ministru.
Este salutară dorința oficialului
de a „ține edcația în afara influenței politice”. Dar ne putem întreba de ce
diriguitorii din Ministerul Educației – subalternii Maei Sandu, care au
elaborat Codul Educației, nu au introdus în lege clauza că rectori ai
universităților, directori ai colegiilor, liceelor și școlilor nu pot fi membri
ai vreunui partid. O asemenea prevedere legală ar proteja sistemul de
învățământ de practica vicioasă care conduce la ocuparea funcțiilor de
conducere în instituțiile de educație conform criteriului aparteneței partinice.
Iar apartenența în cauză are directă legătură cu culoarea politică a
ministrului.
În ultimul timp mulți politicieni
fac abuz de cuvântul „reforme” în discursul lor. Nu cred că este cuvântul cel
mai potrivit pentru a indica ceea de ce are nevoie în prezent statul Republica
Moldova, în toate domeniile. Nu cred că avem nevoie de schimbarea formei (reformă),
ci de schimbarea conținutului – idee care poate fi exprimată prin cuvântul „eficientizare”.
Iar eficientizarea sistemului de educație poate fi efectuată de profesioniști, atât
în domeniul de specialitate (pedagogic), cât și în domeniul managementului.
Este bine ca diriguitorii de la Ministerul Educa ției
să conștientizeze faptul că, de regulă, profesioniștii în pedagogie și cei cu
abilități manageriale nu se avântă în partide politice. Este un specific al
intelectualilor, pentru care libertatea constituie o valoare. Iată de ce
depolitizarea sistemului de educație (înlocuirea persoanelor angajate politic,
aflate în prezent în fruntea instituțiilor de învățământ, cu profesioniști – neangajați
politic) poate fi o măsură care ar contribui la eficientizarea activității
educaționale.
În orice caz, cine vrea „să
țină educația în afara influenței politice”, dacă există într-adevăr voință
politică pentru așa ceva, o face cu fapte concrete, nu printr-o postare pe o rețea
de socializare…
© Pentru republicarea
articolului sau a unor părți din el, este obligatorie obţinerea acordului
autorului (titularului blog-ului).