Depolitizarea educației sau despre reforma neîncepută a Maei Sandu

Pe 16 februarie ministrul în exercițiu al Educației, Maia Sandu, a făcut o postare într-o rețea de socializare, în care a mulțumit pentru sprijinul și încrederea oferite în ultimele zile de susținătorii reformelor pe care le-a demarat, în condițiile contestării candidaturii sale de către PCRM și a presiunilor în vederea excluderii sale din noua formulă guvernamentală. „Vreau să reiterez că, în calitate de ministru al educației, dar și de cetățean al acestei țări, voi continua să îmi concentrez toate eforturile pentru a oferi viitoarei generații studii relevante și de calitate, încercînd să țin educația în afara influenței politice”, a concluzionat doamna ministru.

Este salutară dorința oficialului de a „ține edcația în afara influenței politice”. Dar ne putem întreba de ce diriguitorii din Ministerul Educației – subalternii Maei Sandu, care au elaborat Codul Educației, nu au introdus în lege clauza că rectori ai universităților, directori ai colegiilor, liceelor și școlilor nu pot fi membri ai vreunui partid. O asemenea prevedere legală ar proteja sistemul de învățământ de practica vicioasă care conduce la ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile de educație conform criteriului aparteneței partinice. Iar apartenența în cauză are directă legătură cu culoarea politică a ministrului.

În ultimul timp mulți politicieni fac abuz de cuvântul „reforme” în discursul lor. Nu cred că este cuvântul cel mai potrivit pentru a indica ceea de ce are nevoie în prezent statul Republica Moldova, în toate domeniile. Nu cred că avem nevoie de schimbarea formei (reformă), ci de schimbarea conținutului – idee care poate fi exprimată prin cuvântul „eficientizare”. Iar eficientizarea sistemului de educație poate fi efectuată de profesioniști, atât în domeniul de specialitate (pedagogic), cât și în domeniul managementului.

Este bine ca diriguitorii de la Ministerul Educației să conștientizeze faptul că, de regulă, profesioniștii în pedagogie și cei cu abilități manageriale nu se avântă în partide politice. Este un specific al intelectualilor, pentru care libertatea constituie o valoare. Iată de ce depolitizarea sistemului de educație (înlocuirea persoanelor angajate politic, aflate în prezent în fruntea instituțiilor de învățământ, cu profesioniști – neangajați politic) poate fi o măsură care ar contribui la eficientizarea activității educaționale.  

În orice caz, cine vrea „să țină educația în afara influenței politice”, dacă există într-adevăr voință politică pentru așa ceva, o face cu fapte concrete, nu printr-o postare pe o rețea de socializare…  

© Pentru republicarea articolului sau a unor părți din el, este obligatorie obţinerea acordului autorului (titularului blog-ului).