Despre dragostea părintească

Părinții sunt guri de izvoare, prin care se revarsă dragostea lui Dumnezeu pe pământ. 

Atâta timp cât vor exista părinți – dragostea lui Dumnezeu se va revărsa peste familii, peste popoare. 

Fără dragoste dumnezeiască nu există familii, popoare. 

O familie este o comunitate a purtătorilor dragostei lui Dumnezeu. 

Un popor este o comunitate a purtătorilor dragostei dumnezeiești. 

O familie, un popor – sunt o comunitate a celor care au comuniunea dragostei lui Dumnezeu. 

Note de călătorie: cele cinci influențe asupra Cernăuților

Cernăuțiul este un oraș mirific, pe care vizitându-l, nu poți să nu-l îndrăgești. Este o concentrare de locuri de însemnătate istorică specială pentru Moldova și România. Aici este locul unde a studiat și în mare măsură s-a format Mihai Eminescu – titanul culturii noastre.

Există cinci perioade istorice, care pot fi regăsite, observate în Cernăuți.

1. Prima este cea moldovenească: 1359-1774 = 415 ani. Ea nu poate fi regăsită în arhitectura orașului, dar elementele sale sunt prezente și vizibile. În Piața Centrală, vis a vis de clădirea Consiliului municipal, pe un perete imens este reprodusă gramota domnitorului Alexandru cel Bun, în care este menționat pentru prima dată târgul Cernăuților. Dar cel mai bine se vede influența perioadei moldovenești în vorbirea conaționalilor noștri (indiferent că se identifică moldoveni sau români – graiul este cam același), care comunică moldovenește (în ceea ce în România se numește graiul moldovenesc al limbii române, iar în Republica Moldova – limbă moldovenească). Și încă un grai care cu greu poate fi regăsit în celelalte părți ale spațiului istoric moldovenesc. În Cernăuți mai poți auzi forma utilizată de cronicarul Grigore Ureche – „să hie” – mai ales din partea celor care sunt originari din Ținutul Herța. Alte cuvinte, de exemplu „popșoi”, pe care colegii din Transilvania nu le-au înțeles din prima (le-am „tradus”: porumb, păpușoi) se folosesc în mod curent și acum peste tot în spațiul moldovenesc. Atâta timp cât vor fi vorbitori ai graiului moldovenesc în Cernăuți, influența perioadei moldovenești va rămâne prezentă.

2. Perioada austriacă (1774-1918) se vede cel mai bine în arhitectura din zona centrală a urbei. Cel care a vizitat Viena vede în Cernăuți un centru austriac imperial miniatural. Arhitectura austriacă este fascinantă. Atât frontispiciile clădirilor care dau în stradă, cât și curțile interioare de o ermeticitate misterioasă. Cernăuțiul – în zona sa istorică – centrală – este un oraș austriac și slavă Domnului că autoritățile și comunitatea au păstrat acest patrimoniu.

3. Perioadă românească (1918-1940, 1941-1944) este exprimată și ea în clădiri remarcabile. România este prezentă în Cernăuți printr-un consulat, diplomații căruia sprijină comunitatea minoritară românească din regiune. Păcat că actualele autorități ale Republicii Moldova nu manifestă interes pentru conaționalii din regiunea Cernăuți (un consulat moldovenesc acolo este o necesitate imperioasă).

4. Perioada sovietică (1940-1941, 1944-1991) este vizibilă în Cernăuți cu tot procesul de desovietizare lansat de autoritățile centrale de la Kiev. În Cernăuți str. Krasnoarmeiskaia (a Armatei Roșii) a fost redenumită în Eroii Maidanului, dar a rămas monumentul Armatei Roșii („care în perioada 1941-1944 a desfășurat un război victorios”). În Cernăuți poți găsi o stradă „Roman Șuhevici” (în cadrul grupului lui Stepan Bandera, facțiunea radicală a OUN – Organizația Naționaliștilor Ucraineni – dar oarecum separat de liderii politici principali, a existat o facțiune de tineri galițieni mai puțin preocupată de ideologie, ci de îndeplinirea unor obiective militare imediate. Cel mai important membru al acestei facțiuni a fost Roman Șuhevici. Importanța acestei facțiuni avea să crească de-a lungul timpului, în perioada luptei de rezistență dusă de OUN pe timpul războiului), dar și strada 28 iunie 1940 – consacrată ispravei Armate Roșii, care la comanda lui Stalin, în urma înțelegerii acestuia cu Hitler, a anexat nordul Bucovinei, ținutul Herța și Basarabia. Această schizofrenie este ușor explicabilă: dacă autoritățile ucrainene vor condamna cu adevărat și până la capăt sovietismul, nu cumva ar trebui să restituie ceea ce sovieticii au acaparat cu forța și le-au oferit?

5. Perioada ucraineană (1991-prezent) se caracterizează prin drumuri dezastruoase, multe clădiri care necesită consolidare și încercări febrile de afirmare a ucrainescului în localitate. Să sperăm că până la urmă, aceasta nu se va face prin închiderea singurei școli cu predare în limba română, căci un asemenea pas deloc nu corespunde spiritului de toleranță care a existat de secole în Bucovina. 

   Articol scris pentru site-ul corbii albi.ro: http://corbiialbi.ro/index.php/contact/1212-aurelian-lavric-note-de-calatorie-cele-cinci-influen-539-e-asupra-cernau-539-ilor/                 

Dimensiunea iubirii

Printre hățișurile ăstei lumi

există o intrare

într-o altă dimensiune –

una tainică:

dimensiunea iubirii.

Pentru ca să intri în ea

trebuie să te lepezi

de tot ce e inutil,

să te curățești

de tot ce e murdar,

să transformi întunericul

din tine

în lumină.

Și atunci intrarea

în dimensiunea iubirii

ți se poate deschide... 

Consolidarea statului moldovenesc: o misiune care merită tot efortul

Ieri a avut loc prima ședință a „Comisiei pentru consolidarea statalității (mai corect ar fi: statului) și reintegrarea țării (mai corect ar fi: reintegrarea zonei nistrene în cadrul Republicii Moldova sau reîntregirea țării)”. Această comisie este una dintre cele 15 ale Consiliului Societății Civile pe lângă președintele RM.  

Există mai multe viziuni cu privire la activitatea Consiliului și, implicit, a comisiei în cauză. La o primă vedere, se poate admite că ea, comisia cu pricina, ar trebui să acționeze pe câteva paliere:

1. Consolidarea societății în teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, asigurarea coeziunii societății din teritoriul de facto al RM:

a) în cadrul etniei majoritare a RM;

b) în cadrul națiunii politice multietnice a RM (activitatea în această direcție s-ar suprapune peste cea a Comisiei pentru relații interetnice).  

În acest sens poate fi elaborată o Strategie a securității societale, așa cum există în alte state cu mai multe minorități etnice (de exemplu, în Rusia).

2. Elaborarea de măsuri privind apropierea dintre populația din teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău și cea din zona nistreană (autoproclamata și nerecunoscuta RMN). Și aici activitățile pot viza:

a) intensificarea relațiilor cu comunitatea moldavă din zona nistreană (Transnistria și municipiul Tighina);

b) întețirea relațiilor cu toate celelalte comunități etnice (sau lingvistice – mai ales cu comunitatea rusofonă), în vederea creării condițiilor (asigurarea încrederii reciproce) pentru adoptarea unei formule politiceprin care conflictul așa-numit transnistrean să fue soluționat definitiv.

3. Sprijinirea comunităților moldovenilor din teritoriile istorice moldovenești înstrăinate de regimul sovietic: regiunea Cernăuți (mai ales, raionul Noua Suliță), sudul Basarabiei și partea estică a RASS Moldovenești – actualmente în cadrul regiunii Odesa.

 Pentru elaborarea unor strategii eficiente, care ar putea fi puse în aplicare cu concursul șefului statului, ar fi necesară o reformare a unor instituții, care ar trebui să intre în subordinea directă a președintelui:

Biroul pentru Reintegrare;

Biroul Relații Interetnice.

Ar trebui să fie create:

1. un Departament al Moldovenilor din Teritoriile Istorice Înstrăinate,

2. un Institut Moldovenesc de Cercetări Strategice – în subordinea Președintelui (așa cum există în Ucraina, în Rusia și în alte state). 

Misiunea încredințată membrilor comisiei este una onorabilă și dificilă. Dar ținând cont de dragostea și devotamentul pentru țară al membrilor ei, ea poate fi îndeplinită cu succes.  

Sens

Mai întâi, din răsputeri,

am căutat un sens.

Iar apoi, sensul

mi-a binecuvântat

clipele vieții

cu liniște și bucurii.

De ce Plahotniuc atacă Rusia: pornind de la o opinie a lui R. Usatâi

O agenție de presă a difuzat declarația lui R. Usatîi într-o emisiune a postului moscovit  ТВЦ. În opinia acestuia „Plahotniuc atacă Rusia pentru a-și obține un „alibi” în ochii SUA și UE în cazul urmăririi penale”.

Este o opinie ce trebuie luată în considerare. Și totuși, cauza pare să fie una mai profundă. Să nu uităm că în Rusia s-a înrădăcinat un regim al oamenilor din structurile FSB-ului. V. Putin este vârful de lance al sistemului format de силовики. Ei i-au învins și supus pe cei numiți oligarhi – persoane care s-au îmbogățit din afaceri dubioase, și care, la un moment dat, prin anumiți exponenți, au emis pretenții privind preluarea puterii politice. Ultimul care a suportat consecințele a fost Mihail Hodorkovski.

În Republica Moldova procesul a fost invers. Oligarhii au ajuns la putere, de fapt, neîntâmpinând nicio rezistență din partea la силовики, căci cei mai buni dintre ei au părăsit Republica Moldova încă la începuturile perioadei numită a independenței.

Iată de ce nu se poate exclude ipoteza că regimul de la Moscova are o ură viscerală față de orice regim oligarhic, mai ales din spațiul post sovietic, pe care Kremlinul îl consideră вотчина sa („patrimoniul” său). Se pare că sentimentele sunt reciproce (și din partea lui Plahotniuc).    

Iubire înmiresmată

Doamne,

îți mulțumesc pentru că

mai întâi –

prin părinții mei –

ai sădit iubirea în inima mea,

ca apoi ea să înflorească,

iar mireasma sa să se răspândească

peste familia mea,

neamul meu,

țara mea,

oamenii de aceeași credință cu mine.