Republica Moldova nu este „un
stat” făcut pentru ca un regim hoțesc să-l jecmănească pe ceas ce trece, căci
altminteri nimic nu ar opri Rusia sau România (poate și Ucraina) să încorporeze
teritoriul RM (oricum, potențialul militar al statului moldovenesc nu permite
asigurarea securității naționale). Republica Moldova este un stat care poate fi
un model de conviețuire pașnică – interetnică și interconfesională – pentru UE,
Federația Rusă, și mai ales pentru Ucraina și alte regiuni cu probleme în acest
sens.
Unii consideră că principala
crimă a actualului regim hoțesc a fost furtul de 1 miliard de $ din rezervele
valutare ale țării și celelalte furturi de bani publici, după diverse scheme
mai mult au mai puțin cunoscute de opinia publică (dezvăluite de Renato Usatâi
ș.a.). Totuși, de departe, cea mai mare crimă a actualului regim hoțesc este
atentatul la modelul de conviețuire pașnică între diversele etnii și confesiuni
conlocuitoare. Ea s-a produs în momentul condamnării de către sistemul de
justiție corupt – deci aservit unei grupă de crimă organizată – asupra primarului
de Taraclia, Serghei Filipov, pentru tăierea a 6 copaci (dar n realitate,
pentru că l-a trimis într-un loc pe borsetca capului grupării criminale). Faptul
a fost condamnat de ambasadorul SUA James Petit, de ambasadorul Delegației UE
Pirkka Tapiola ș.a..
Unii consideră că tot ce are
mai de preț Moldova – modelul de conviețuire pașnică – este peren și intangibil. Nu este așa. Modelul
acesta este ca o floare. Un oligofren cu cizmele în noroi o poate lesne
distruge. Și totuși, poporul Moldovei își poate apăra ceea ce are mai de preț.
Spre surpriza celor care îl consideră terminat și numai bun să fie jefuit.