De ce RM nu e în stare să găsească o soluție potrivită conflictului de pe Nistru sau ce a declarat I. Leancă la Washington

Ieri agențiile de știri au difuzat declarațiile comune ale secretarului de stat al SUA John Kerry și a primului ministrul al RM Iurie Leancă, făcute la Washington. Printre altele, Leancă a spus: „Suntem profund îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rând, dar arată şi prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Și ceea ce se întâmplă astăzi în Crimeea, în unele părți de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei și sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaționale și va fi găsită o soluție pașnică a acestui conflict”.

Vineri, 28 februarie, am participat la Iași, la a 24-a ediție a lucrărilor Congresului internațional cu genericul „Pregătim viitorul promovând excelența”, organizat de Universitatea „Apollonia”. Am prezentat comunicarea intitulată: „Prestația RM în negocierile privind diferendul asupra zonei nistrene – din perspectiva tehnicilor lui Roger Fisher și William Ury”. În discursul meu, printre altele, am spus că una dintre problemele ce pot fi observate, legate de gestionarea conflictului și de purtarea negocierilor în formatul 5+2, este lipsa unei înțelegeri clare cu privire la natura conflictului de pe Nistru: este el unul intern, deci separatist sau este unul internațional, deci este un diferend ruso-moldovenesc privind zona nistreană a RM? Am încercat să explic auditoriului că deoarece „Acordul cu privire la principiile aplanării pașnice a conflictului armat în regiunea nistreană a Republicii Moldova” a fost semnat de președintele rus B. Elțin și de cel moldovean M. Snegur, deoarece în conflict au fost antrenate formațiunile armate ale Federației Ruse (Armata a XIV-a), nu se poate vorbi despre un conflict intern – separatist. Mai mult, am spus că întrucât cei care s-au aflat în fruntea acțiunilor de înstrăinare a zonei nistrene au fost persoane străine Moldovei (Igor Smirnov – născut în Petropavlovsk-Kamceatski, sosit la Tiraspol în 1987, Vladimir Antiufeev – născut în Novosibirsk, sosit la Tiraspol în 1991 ș.a.), întrucât mulți dintre oamenii de rând implicați în formațiunile paramilitare erau cetățeni sovietici originari din Federația Rusă, care s-au stabilit în estul RSSM în perioada industrializării – construirii unor mari întreprinderi, nu în ultimul rând, întrucât în acțiunile de la începutul anilor ’90 au participat formațiuni paramilitare ale cazacilor de pe Don ș.a. – nu se poate vorbi despre un conflict intern, deci separatist în RM. Am întrebat asisitența (din Iași): dacă cele șase milioane de imigranți turci din Germania vor încerca să constituie pe teritoriul german o republică „independentă” (chiar dacă o vor denumi „germană”, dar în care limba oficială va fi turca), îi va denumi cineva „separatiști”?

De altfel, nici evenimentele din peninsula Crimeea nu pot fi calificate univoc drept „separatism”/„secesiune” – așa cum a sugerat, prin compararea situației actuale din Ucraina cu cea din Republica Moldova – atâta timp cât armata rusă este implicată direct în procesele actuale de acolo, iar, de exemplu, primul ministru al Guvernului de la Simferopol – Serghei Akseonov – este originar din Republica Moldova.  

De menționat că în ultimii ani putem observa tendința de acceptare de către comunitatea internațională a separatismului – a realizării dreptului la autodeterminare a unor comunități autohnote, deci aflate pe teritoriul lor istoric: Kosovo (2008), Sudanul de Sud (2011), Timorul de Est (1999) ș.a.. Mai mult, pentru 9 noiembrie a acestui an este preconizat un referendum privind independența în Catalonia, Spania, iar pentru 18 septembrie 2014 un referendum în Scoția, privind separarea de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (guvernul Scoției a decis chiar ca ziua istorică de proclamare a independenței, în cazul în care rezultatul votului va fi pozitiv, să fie 24 martie 2016).

Așadar, este foarte posibil ca autoritățile RM, citându-l pe premierul Leancă, să „nu fie în stare să găsească o soluţie potrivită” conflictului de pe Nistru, pentru că încă nu există o claritate (la guvernanți) cu privire la natura conflictului. Iar acțiunile cercetărorilor din mediul academic moldovenesc de explicare a realităților legate de conflict sunt reduse la zero de unele declarații ale unor oficiali de la Chișinău. Atâta timp cât actualii guvernanți de la Chișinău vor promova (și încă la Washington) ideea – fără vreun sprijin pe fapte istorice – că la începutul anilor ’90 în RM a avut loc un conflict „separatist”/„secesionist” (deci intern) – șansele găsirii unei „soluții potrivite”, în sensul păstrării integrității teritoriale a Republicii Moldova, vor fi tot mai mult compromise.  

© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el, este obligatorie indicarea link-ului postării.