Astăzi se împlinesc 96 de ani
de la crearea Republicii Autonome Moldovenești (RASSM – creată la 12 octombrie
1924) pe malul stâng al Nistrului. A fost recunoașterea prezenței elementului
etnic moldovenesc în spațiul de peste Nistru, dar și încununarea eforturilor
unor comandanți militari moldoveni din armata sovietică (Cotovschi, Frunze
ș.a.), cu privire la instituționalizarea comunității moldovenești de acolo. A
fost greu, pentru că se pare că moldovenii noștri de peste Nistru nu aveau la
acel moment o conștiință de sine care să le permită crearea unei republici – nu
aveau statalitatea în mentalitatea lor, în modul lor de viață.
Oricum, republica a fost
creată. La 4 noiembrie 1940 ea a fost dezmembrată – partea de vest, cu o
populație moldovenească compactă, a intrat în componența Republicii Sovietice
Moldovenești (RSSM), iar partea de est a devenit parte a regiunii Odesa din
Ucraina.
Ce bilanț avem acum, la 96 de
ani? Actualmente statul Republica Moldova deține controlul a numai șase sate de
pe malul stâng al Nistrului (Molovata Nouă, Cocieri; Coșnița, Pîrîta, Pohrebea,
Doroțcaia). Cea mai mare parte a „raioanelor de est” intră în nerecunoscuta
Republică Moldovenească Nistreană (RMN) – denumirea prescurtată adoptată de cei
de la Tiraspol: Nistrenia, termen neutilizat în spațiul mediatic și politic de
pe malul drept al Nistrului. E bine că cineva este optimist și a păstrat
denumirea de „raion Dubăsari” pentru structura teritorială în care intră cele
șase sate, dar mai realist ar fi ca până la reintegrare să fie atribuit un oraș
ca reședință de raion – de exemplu Vadul lui Vodă (respectiv să avem raionul
Vadul lui Vodă). Și oricum, chiar și după reintegrare, nu se știe dacă
locuitorii celor șase sate vor dori să facă parte din autonomia nistreană – din
raionul cu reședința în Dubăsari. La Tiraspol și în toată Nistrenia activează o
Societate a Moldovenilor, dar autoritățile de la Chișinău nu au relații cu
membrii (conducerea) societății, ca și cum aceia ar fi niște străini (de neam
și țară). La televiziunea de stat din Tiraspol sunt difuzate emisiuni de știri
ș.a. în limba moldovenească. Ele ar putea fi preluate de televiziunea publică
de la Chișinău, pentru a contribui la integrarea prin cunoaștere reciprocă a
moldovenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Vajnicii guvernanți și
„experți” (din Chișinău) în soluționarea conflictului n-au treabă cu așa ceva.
În zona nistreană autoritățile RM monitorizează starea celor șase școli cu
predarea în limba moldovenească în baza grafiei latine din zonă. Dar activitatea
celor aproximativ 35 de școli cu predarea în limba moldovenească în baza
grafiei chirilice nu prezintă interes pentru guvernanții de la Chișinău. Se
manifestă un fenomen interesant: statul rus ajută școlile cu predarea în limba
rusă din Nistrenia, statul ucrainean ajută școlile cu predarea în limba
ucraineană din Nistrenia, România ajută școlile cu predarea în limba română (cele
șase menționate) din Nistrenia, iar cele aproximativ 35 de școli cu predarea în
limba moldovenească (pe baza grafiei chirilice) sunt ale nimănui, pentru că în
guvernarea din Chișinău, a Republicii Moldova, nu există moldoveni care să își
asume destinul moldovenilor din Nistrenia. Desigur, atitudinea aceasta a
autorităților „moldovenești” de la Chișinău față de moldovenii din Nistrenia nu
contribuie la crearea unei imagini pozitive a guvernanților de la Chișinău în
ochii administrației de la Tiraspol. Ei pe drept se pot întreba: dacă „moldovenii”
din guvernul de la Chișinău îi tratează așa pe moldovenii lor de la noi, de ce
să credem că ne vor trata mai bine pe noi toți (comunitatea rusofonă) în
condițiile reintegrării?; pentru ce ne mai trebuie reintegrare? Desigur, atitudinea autorităților de la Chișinău nu contribuie nici la o imagine a unor
oameni demni și inteligenți în ochii factorilor de decizie de la Moscova și
Kiev, cei de acolo privind statul moldovenesc (fără Nistrenia) ca o formațiune temporară
(dacă nu există preocupare față de moldovenii transnistreni).
Candidatul electoral la
prezidențiale Igor Dodon este singurul care a declarat că își propune să-și
dedice al doilea mandat soluționării problemei „transnistrene”. Îi dorim
succes, dar fără oameni competenți și patrioți acest lucru este imposibil,
oricât ar declara că vrea.
Este regretabil că astăzi
conducerea de la Chișinău nu felicită cetățenii din raioanele de est cu aniversarea
a 96-ea a Republici Moldovenești de pe malul stâng al Nistrului, că nu sunt
dedicate republicii respective emisiuni la posturile publice de televiziune și
radio, mai ales în contextul abordării procesului de reintegrare. De conferințe
științifice consacrate problematicii respective nici nu mai are rost să
amintesc.
O țară poate să piardă o parte
din teritoriul său când pierde încrederea populației de acolo (față de
autoritățile centrale).
Felicitări moldovenilor de pe malul stâng al Nistrului cu aniversarea republici lor! Dumnezeu nu v-a părăsit, iar El poate da minte și suflet și guvernanților de la Chișinău. Avem o problemă cu mintea cea de pe urmă a moldovenilor. Să sperăm totuși că nu va fi prea târziu.
