Aflată într-un proces
important de apropiere de Uniunea Europeană, numit în spațiul public și
mediatic moldovenesc integrare europeană
(chiar dacă adevărata integrare europeană va avea loc după aderarea statului
moldovenesc la UE ),
Republica Moldova trebuie să se orienteze către toate cele 28 state membre, dar
să preia din experiența care îi poate fi utilă în mod deosebit. Deși toate
statele membre ale UE respectă aceleași valori și standarde civilizaționale,
există și unele trăsături specifice ale unora dintre ele, există aspecte care
le deosebesc. Iar în acest context, de inteligența guvernanților de la Chi șinău depinde identificarea
și preluarea exemplelor benefice oferite de unele state europene.
Unul dintre exemplele ce poate
fi urmat de Republica Moldova este cel al Ungariei. Fiind bine integrată în
structura economiei UE și fără să neglijeze relațiile intracomunitare, în urma
unor contacte recente cu factori de decizie din Executivul de la Moscova (vizita
președintelui V. Putin la
Budapesta ) statul ungar și-a arătat disponibilitatea de a
fructifica toate posibilitățile de interacțiune în domeniul economic cu state
din Est, în speță cu Federația Rusă. Într-un interviu recent acordat unui post
TV, ambasadorul SUA la Chi șinău,
dl James Pettit, declara: „Dar nici SUA, nici UE nu
doresc ca Moldova să colaboreze doar cu Estul sau [doar] cu UE; dată fiind
geografia Moldovei, ea se află într-o poziţie minunată pentru a întreţine relaţii
culturale, politice, economice şi comerciale cu Estul”. Ungaria este un bun
exemplu în ceea ce privește construirea unor relații echilibrate cu Vestul și
cu Estul. Or, în contextul confruntărilor geopolitice din Europa de Est, există
o tendință de a neglija, dacă nu de a întrerupe relațiile cu Rusia. Un alt exemplu
al unei abordări pragmatice este și Israelul, ministrul de externe al căruia,
Avigdor Liberman (născut în Republica Moldova), declara nu cu mult timp în urmă
la un post de radio moscovit că în condițiile în care țara sa se bucură de
beneficiile unui Acord de Asociere (implicit de Liber Schimb) cu UE, guvernarea
israeliană negociază un acord de aderare la Uniunea Vamală
Un alt aspect demn de urmat de
către Republica Moldova este și legislația ungară privitoare la asigurarea
securității alimentare. Se știe că până în prezent opt state membre ale UE au
interzis organismele modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor: Luxemburg,
Germania, Franța, Austria, Grecia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. În Ungaria
persoanele care introduc și cultivă OMG sunt pasibile de privațiune de
libertate pe un termen de trei ani. În condițiile în care în opinia publică din
UE există un curent puternic împotriva Acordului de cooperare transatlantică,
negociat între Bruxelles și Washington (SUA este o țară în care cultivarea
OMG-urilor a proliferat enorm în ultimul timp, corporații producătoare din
OMG-uri de acolo având profituri exorbitante și dorindu-și sporirea lor),
Ungaria este o pavăză nu numai a intereselor poporului maghiar (a securității
alimentare, deci biologice), dar și a întregii UE.
Cu siguranță, experiența Ungariei
este doar unul dintre exemplele, din interiorul UE, demne de urmat de către
Republica Moldova. Și urmarea acestei experiențe ar solicita luciditate,
perspicacitate și curaj de la guvernanții de la Chi șinău.
