Aniversarea a 28 a
proclamării independenței Republicii Moldova este un nou prilej de evocare a
evenimentului din 27 august 1991. În pofida faptului că din parlamentul moldovenesc
de atunci au făcut parte personalități marcante ale neamului, organul
legislativ a votat independența mult mai târziu decât republicile baltice
(Lituania: 11 martie 1990, Letonia: 4 mai 1990, Estonia: 20 august 1991). Parlamentul
de la Chișinău a adoptat actul de neatârnare după ce Ucraina și-a votat la
24 august 1991 independența, respectiv nu mai exista niciun pericol din partea
regimului de la Moscova, iar acel vot nu prezenta niciun risc și,
respectiv, nu necesita niciun fel de curaj din partea deputaților moldoveni.
Și totuși, proclamarea
independenței, în august 1991, recunoscută de autoritățile Federației Ruse, nu
a fost un cadou făcut de Moscova statului moldovean (așa cum afirma
președintele V. Voronin cu ocazia aniversării a 15-ea a independenței), ci punctul
culminant al unei mișcări de eliberare națională, care cu ajutorul lui
Dumnezeu, a dat roade; a fost punerea în valoare a identității statale moldovenești,
a tradiției seculare a statului moldovean. Statalitatea moldovenească și-a
redobândit statutul de stat, după 47 de ani în care a beneficiat de un statut quasi-statal
în cadrul imperiului sovietic.
Este demn de reținut
că momentul 27 august 1991 nu a fost sfârșitul, că începutul unui efort – de edificare
statală, de consolidare a societății moldovenești și a tuturor sectoarelor sale
– în primul rând – a celui economic. La 28 de ani este incontestabil că
speranțele moldovenilor din august 1991 nu au fost îndreptățite. Statul moldovenesc
renăscut în 1991 mai are multe de făcut pentru a evita calificativul de stat
fragil și eșuat.
Principala problemă a
Țării este: lipsa de cinste (moralitate, demnitate), lipsa de minte (gândire
strategică) și lipsa de voință – respectiv: de acțiune. O comunitate de oameni
imorali (cu înclinații hoțești), cu capacitate deficitară de pătrundere,
înțelegere a ceea ce trebuie făcut și cu lipsă de voință și acțiune cu anevoie
poate construi un stat.
Iar statul trebuie
construit. Poate că acum, la 28 de ani ai Republicii Moldova, este momentul s-o
luăm de la capăt, să facem din Țara noastră una cu care să ne mândrim, în care
să vrem să trăim și în care să fim fericiți.
Felicitări tuturor
Moldovenilor cu ocazia zilei Țării dragostea pentru care ne unește și care ne-a
dat numele: REPUBLICA MOLDOVA.
