Moștenirea intelectuală
eminesciană este de mare actualitate în Republica Moldova, deoarece Mihai
Eminescu este un geniu care nu poate fi contestat de o minte cât de cât trează
din zilele noastre (cu excepția orgolioșilor – bolnavilor sufletește de patima
mândriei sau a oligofrenilor). În unul din articolele sale marele gânditor
arăta diferența dintre Hristos și antihrist: „Christ a fost reprezentantul
săracului cinstit și harnic. Antihrist e reprezentantul săracului viclean și
leneș” [M. Eminescu, „Ne e silă”. (Scrieri politice), Editura Soroc, București,
1991, pag. 146]. Iată dar, cum Eminescu a oferit criteriile după care putem
identifica și astăzi lucrările semenilor noștri. Cinstea și hărnicia sunt
însemnele acelor dintre compatrioții noștri care sunt inspirați de Hristos.
Asemenea oameni își servesc poporul, indiferent de postura în care se află. Pe
de altă parte, „vicleșugul”, „lenea” și „tertipul” sunt caracteristicile
semenilor, din țară și din lume, care sunt mânați de patimi, respectiv de
duhurile rele. Din partea unora ca aceștia te poți aștepta la manipulare, furt,
împilare, exploatare. Desigur, prezintă un mare pericol cazul când asemenea
inși ar ajunge la cârma țării, pentru ca să fure poporul. În acest context,
Eminescu citează cuvintele domnitorului Vasile Lupu, din codul său de legi:
„Cine-și viclenește moșia și neamul, mai rău decât ucigașii de părinți să se
certe” [Op. cit., pag. 100].
Înstrăinarea aeroportului
internațional Chișinău (veniturile nu mai ajung în bugetul statului), furtul
miliardului de dolari din rezervele valutare ale BNM, schemele de furt al
consumatorilor la plata facturilor la gaz și la alte utilități ni se prezintă,
prin prisma gândirii eminesciene, ca semne ale faptului că la conducerea
Republicii Moldova au acces inși dubioși, mânați de interese meschine personale,
care corespund descrierii eminesciene a personajului apocaliptic. Nu mă
părăsește, totuși, gândul că într-o țară de oameni onești și harnici, nu pot
ajunge la guvernare inși vicleni și lenoși, care recurg la tertipuri. Lenea îi
face pe mulți să se angajeze în instituții de control ale statului, care
parazitează pe estorcări de la întreprinzători (acesta se pare că este visul
multora dintre tinerii de astăzi: să ajungă în asemenea posturi, în care să
trăiască nu din salariu, ci din estorcări și delapidări din bugetele publice). Viclenia
îi face să fure, pe cei de sus, din rezervele valutare ale statului și din tot
ce se poate.
Degradarea politică, din domeniul justiției, economică
și socială din Republica Moldova este consecința degradării morale. Cetățenii moldoveni
trebuie să-și facă un proces al conștiinței și să înțeleagă ce duh îi
însuflețește – Hristic sau antihristic? Or, peste o populație de inși vicleni (aplecați
spre furt), lenoși (parazitari) și manipulatori (care recurg la tertipuri) nu
pot să ajungă să guverneze oameni cinstiți și harnici, inspirați de Hristos. Ar
fi o incompatibilitate. Viclenii l-au răstignit pe Iisus Hristos. Ei nu au avut
nevoie de El. De aceea, e posibil să nu prea aibă cine să-i certe pe cei care și-au
viclenit moșia și neamul…
