sâmbătă, 17 septembrie 2016

RELAȚIA REPUBLICA MOLDOVA – ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA ASIGURĂRII SECURITĂȚII LA FRONTIERA ESTICĂ A UE

Relațiile dintre Republica Moldova (RM) și România sunt speciale, ele fiind marcate de comunitatea lingvistică, istorică și culturală. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova. Cu toate acestea, în pofida unor premize bune în 1991, până în prezent relațiile bilaterale moldo-române niciodată nu s-au ridicat la nivelul așteptat de societățile celor două state frățești. Fiind vorba de relații complexe, ele au fost și sunt analizate din perspectivă politică, economică, culturală ș.a.. După aderarea României la NATO (în 2004) și la UE (în 2007) se impune abordarea relațiilor moldo-române și din perspectiva asigurării securității regionale. În contextul preocupărilor Uniunii Europene (UE) pentru asigurarea securității și stabilității la frontierele sale prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), inclusiv prin programul Parteneriatul Estic, care cuprinde dimensiunea estică a PEV, Republica Moldova reprezintă un partener care poate juca un rol important în vederea realizării în comun a obiectivelor de securitate regională. Statul moldovean poate juca acest rol cu succes prin modernizarea sa, prin reforme temeinice în domeniile politic (prin implementarea standardelor democratice), al justiției, economic și al drepturilor omului.    
O dată cu semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu UE, aspirațiile de integrare europeană ale statului moldav sunt incontestabile. Reușita procesului în cauză ține actualmente de capacitatea forțelor politice auto declarate „pro-europene” de a realiza reformele care pot contribui la modernizarea statului moldav, respectiv la ridicarea nivelului de trai  al populației moldovenești. Riscul compromiterii parcursului european mai persistă în condițiile discreditării vectorului vestic de dezvoltare de către forțe politice corupte, care delapidează resurse financiare publice în proporții foarte mari. Dincolo de acestea, integrarea RM în spațiul european poate avea loc, firesc, prin integrarea pe toate planurile a statelor moldav și român. Gradul de integrare a RM cu România este hârtia de turnesol privind integrarea europeană a RM.  
România poate contribui la avansarea RM pe calea integrării europene în calitate de avocat. Pe lângă sprijinirea financiară și de alte genuri a RM, Bucureștiul poate promova inițiative privind asigurarea securității la frontiera estică a UE – în regiunea în care se află și RM. Fiind un spațiu de competiție geopolitică între Rusia și Occident (NATO și UE), statele din regiunea Europei de Est sunt supuse unor riscuri și amenințări la adresa securității naționale. Este o apreciere comună și cea privind desfășurarea unui război hibrid în regiune, mai ales în contextul conflictului armat din regiunile Lugansk și Donețk (Donbas) ale Ucrainei. În acest context, statul moldovenesc trebuie să-și construiască politica internă și externă prin prisma contribuției la asigurarea securității regionale. Or, se poate afirma că statul Republica Moldova poate avea sorți de izbândă în condițiile edificării unor instituții stabile atât în domeniul politic, cât și în cel al justiției, a modernizării economiei, iar prin acestea își va consolida capacitatea de furnizor de securitate (în prezent RM este un consumator de securitate). În măsura în care va putea deveni un stat cu instituții eficiente, statul moldovenesc va deveni atractiv pentru investiții străine.
În vederea sprijinirii RM pe calea consolidării capacității sale de apărare și a securității sale naționale, ca parte a securității regionale, poate fi examinată posibilitatea semnării de către UE și RM a unui acord de cooperare în domeniul securității. În prezent, Acordul de Asociere vizează o foaie de parcurs pentru modernizarea în plan politic, iar Acordul de Liber Schimb – pentru modernizarea în plan economic. Prin includerea RM în politica europeană de securitate și apărare (PESA) a Bruxelles-ului, în calitate de stat asociat, UE ar putea contribui concret și eficient la asigurarea securității statului moldovenesc.
O agendă fezabilă a relațiilor bilaterale, în condițiile manifestării voinței politice de către guvernarea de la Chișinău:

  1. Preluarea experienței instituțiilor sistemului de justiție din România;
  2. Conexiunea RM la rețelele de gaz și electrice ale României – ceea ce semnifică dobândirea independenței reale (de Federația Rusă);
  3. Leul moldovenesc să fie convertibil în băncile și oficiile de schimb valutar din România;
  4. Programe de schimburi între studenți, profesori, cercetători;
  5. Competiții sportive comune;
  6. Programe artistice (folclor, muzică ușoară)/ festivaluri comune. 
Comunicare susținută la conferința științifică internațională „Republica Moldova și România: proiecte, interacțiuni, reprezentări (1991-2016)”, organizată la Universitatea „Ion Creangă”, Chișinău, la 15-16 septembrie 2016.

marți, 13 septembrie 2016

SUNT

Te-ai stabilit în mintea mea
și de-atunci am înțeles
ce înseamnă fericirea.
Ai umplut un gol
de dor sfâșietor
și astfel ai dat un sens 
existenței mele.
Cu tine în minte
SUNT. 

Dintre fetele din lume

Dintre fetele din lume,
Una mi-e pe plac anume:
Grijulie, gospodină,
Lină rază de lumină.
Tare-i scumpă, frumușica,
Pre numele ei – Lilica. 

luni, 12 septembrie 2016

Sloganul de partid: plagiat sau aranjament cu puternicii lumii?

Sloganul lui Hillary Clinton



Sloganul Partidului Democrat din RM

Dacă este un plagiat, cineva trebuie taxat. Pentru că este un furt intelectual. Este mai grav decât furtul de un miliard de dolari SUA din rezerva valutară a Băncii Naționale a RM (în SUA, în campanii electorale prezidențiale, se operează cu alte sume, mult – mult mai mari).  
Dacă partidul din RM a plătit pentru sloganul doamnei Hillary Clinton, deci dacă partidul din RM nu este capabil să elaboreze un slogan propriu, original, care este garanția că candidatul respectivului partid, cu echipa sa, va fi capabil să elaboreze programe de dezvoltare de genul unui proiect de țară, a unei misiuni a țării, propuneri privind arhitectura securității regionale ș.a..
În orice caz, cineva datorează: 1) fie scuze Ambasadorului SUA în Republica Moldova, 2) fie explicații societății moldovenești.
Și cum încă nu este târziu, poate va fi oferit un slogan original, dacă totuși sunt capabili…  

vineri, 2 septembrie 2016

Moldovei

În manieră eminesciană

Ce-ți doresc eu ție
Scumpa mea Moldovă? –
Țară de legendă,
De dor mistuitor.

Neamul să-ți prospere,
Împlinind menirea
Cea de sus lăsată –
De straj hotarelor.

Să fii oază de lumină,
Un dumnezeiesc popor.
Să fii nație creștină,
Să fii far luminător.   

Ești lumina

Ești lumina care mi-a intrat în viață,
Cu tine un tărâm misterios mi s-a deschis.
Ești farul către care-am mers prin ceață,
Ești împlinirea unui tainic vis.

Ești limanul cel din depărtate
Al mării ce-am brăzdat-o-n lung și-n lat.
Peste tot, urmând a inimii chemare,
Eu pe tine doar te-am căutat.  

vineri, 19 august 2016

Despre originea denumirii Moldova: versiuni vechi și noi

Interesul cetățenilor statului moldovenesc față de originile denumirii țării lor este firesc, căci pentru cei care au o țară, ea este tot ce au mai de preț. 
Până acum au fost lansate mai multe versiuni cu privire la originea denumirii Moldova:
1. de la legenda cățelei cu numele Molda, a cneazului Dragoș (în Letopisețul lui Gr. Ureche),
2. de origine getică: Molis Dava. Părerea lui D. Cantemir despre numele Moldova: În „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, editat abia în 1901, D. Cantemir în câteva locuri afirmă că Moldova este de origine dacică, pentru că multe cetăţi cuprind în denumirea lor componentul – dava; potrivit dânsului, de la daci înainte aceste meleaguri s-ar fi numit Molisdavia, adică „Davia Moale” (mollia [lat.] = moale).  
3. B. P. Haşdeu, a afirmat că numele Moldova ar fi o „foarte interesantă urmă a petrecerii goţilor în Moldova”. Dovadă a petrecerii: Mulda este cuvîntul gotic, care înseamnă „praf”. Numele a fost dat întâi râului, care a fost denumit: „apa cea prăfoasă”.
4. O altă versiune stipulează că denumirea ar fi de origine celtă: localitatea „Cetatea Moldavă”/ „Civitas Moldaviae” (Baia) a apărut cu mult înaintea erei noastre – încă pe timpul şederii vremelnice a celţilor în aceste teritorii. La baza noţiunii discutate se află 2 cuvinte: Mol şi DAVA. Unul de origine celtică – „MOL” (însemnând şi azi în limba franceză, unde au migrat celții, „dig de piatră”) şi altul de origine dacică – „DAVA” (însemnând în limba strămoşilor noştri „cetate”). Aşadar, Moldova se descifrează ca „Cetate de piatră”, situată pe malul unei ape.
5. O versiunea mai realistă este cea expusă de istoricul Nicolae Iorga, privind originea germană. El scria că „încă pe la 1200, Sașii veniseră din Ardeal ca să îndeplinească același lucru pe care-l făcuseră Cavalerii Teutoni în Muntenia, la Câmpulung. Ispitiți de bogățiile în metale ale acestui unghiu dintre Carpați și apa Moldovei, ei se așezară, întemeiind și un oraș, care se numi Baia Moldovei, sau Baia de lângă Apa Moldovei. În legătură cu acest oraș este și stăpânirea ca Voevod a lui Sas. El era vasal al regelui Ungariei într'o situație cu mult mai strânsă decât situația de vasal pe care o avuseseră pe la 1330 Voevozii Oltului și Argeșului” (Nicolae Iorga, Istoria Românilor, Universitar, Chișinău, 1992, p. 65-66).
Se știe în Europa Centrală, în Cehia de astăzi, există un râu pe care cehii îl numesc Vltava, germanii – Moldau, iar ungurii – Moldva. Denumirea germană Moldau, a râului din Cehia zilelor noastre, este mult mai veche decât consemnarea denumirii Moldova a râului din zona de întemeiere a statului moldovenesc. Întrucât sașii au venit ca niște temerari în zona respectivă, pe la 1200, este logic de admis că ei ar fi denumit râul local, după denumirea germană a râului din Europa Centrală, unde germanii conlocuiau cu cehii. Întrucât noua formațiune – marca [„Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră, aflate sub guvernare militară. – Din germ. Mark”. – DEX] – se afla într-o strânsă dependență de Ungaria (pentru că fusese înființată la ordinul regelui ungar), este iarăși  de admis că în comunitate s-a înrădăcinat de la început denumirea maghiară a râului: Moldva. De la Moldva se pare că s-a ajuns la Moldova și la ortografierea în limba latină: Moldaviae. Este interesant că râul Moldau, din centrul Europei, își are izvorul în Pădurea Boemiei, regiune denumită după un trib celtic – boii. (Boemia se învecinează la nord și vest cu Germania, iar la sud cu Austria). Este iarăși de admis că denumirea Moldau este o rămășiță a culturii celte.
Așadar, din datele prezentate, se profilează ca plauzibilă această versiune: sașii (germanii) care au sosit din Transilvania în regiunea în care, la 1359, a fost format statul moldovenesc, au denumit râul local după denumirea unui râu din Boemia – Moldau. De la versiunea maghiară a denumirii acestuia – Moldva – s-a ajuns la denumirea contemporană Moldova. Este de remarcat faptul că marca înființată de germani este cea în care regele ungar l-a numit cneaz pe Dragoș, iar pe la 1359, prin sosirea voevodului Bogdan, care s-a răzvrătit în Maramureș împotriva suveranului ungar, aici a început să se constituie statul moldovenesc. Deci, începuturile statalității, care avea să fie denumită moldovenească, sunt pe la 1200, căci denumirea Moldau a fost utilizată pe respectivele meleaguri încă de atunci, e adevărat, de către sași.

Nu în ultimul rând, să nu uităm că denumirea oficială a Țării Moldovei, de la începuturile sale, era Moldovlahia. De exemplu, titulatura domnitorului Alexandru cel Bun era: „voievod de sine stătător a toată Moldovlahia și a malului mării”. Slavii de Răsărit numeau țara noastră Волощина (Voloșcina). Fiica lui Ștefan cel Mare – Elena, era numită „voloșanca” de către ruși (ea s-a măritat cu cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici, feciorul moştenitor al cneazului Moscovei Ivan III-lea Vasilievici cel Mare). Nu este de ignorat, deci, supoziția că locuitorii Moldovlahiei se numeau la începuturi v(a)lahi (slavii de răsărit i-au numit „volohi”). Cu timpul, denumirea țării a evoluat din Moldovlahia în Moldova, iar locuitorii țării au ajuns să se numească, până în prezent, moldoveni. 

Postări populare