Într-o emisiune de pe Prime TV,
din 13 iulie 2015, am fost rugat să comentez un marș al unioniștilor, care
tocmai avusese loc. Am expus atunci opinia că acel marș era rezultatul faptului
că în Republica Moldova nu fusese formulată o idee de stat (națională), o
misiune a statului, un proiect de țară. Deși emisiunea a fost difuzată pe un
canal TV al guvernării, se pare că guvernanții ori nu au înțeles mesajul (și nu
sunt capabili să formuleze ceea ce am semnalat), ori nu au făcut nimic pentru
că le convine ca țara să degradeze constant și stabil. Și iată că acum deja 32
de localități (ultima este comuna Ciorești din raionul Nisporeni), în persoana
aleșilor locali, au semnat declarații de unire cu România.
Este expresia faptului că
guvernarea a falimentat lamentabil și a discreditat ca niciuna din trecut (din
ultimii 26 de ani) însăși ideea de stat moldovenesc. În acest context, pot fi
observate curiozități (lucruri spectaculoase, care numai în Republica Moldova
se pot întâmpla):
1. În
condițiile falimentului deplin, guvernarea de mai multe ori și-a
exprimat încrederea că va învinge la viitoarele alegeri parlamentare;
2.
Nicio
grupare unionistă (cu excepția liderului PL Mihai Ghimpu) nu aduce critici
actualei guvernări, nu cere de la guvernare să efectueze unirea cu România. Mai mult, ca într-un scenariu cu elemente de schizofrenie, grupări
unioniste mai vocale îl atacă pe președintele Igor Dodon și Partidul
Socialiștilor, care, se știe, se află în opoziție față de actuala guvernare și
nu răspund de situația economică și socială.
3. Deși
guvernarea tolerează manifestări unioniste, ea nici pe departe nu se grăbește
să declare unirea, ci se delectează cu… statul moldovenesc.
În principiu, unioniștii și
stataliștii (în persoana președintelui Igor Dodon, a socialiștilor și a tuturor
forțelor politice care văd o perspectivă a statului moldovenesc) ar trebui să
se unească pentru a scoate de la putere gruparea politică ce a acaparat-o.
Acest lucru însă nu se întâmplă. Mai mult, se pare că ambele tabere pur și
simplu fac jocul actualei guvernări, menținând societatea dezbinată – ceea ce
crează condiții pentru rămânerea actualei guvernări la putere.
Multe
pot lipsi în Republica Moldova, numai nu spectacolul. Că e de prost gust, nici
nu mai contează.
