RELAȚIA REPUBLICA MOLDOVA – ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA ASIGURĂRII SECURITĂȚII LA FRONTIERA ESTICĂ A UE

Key words: Security, Republic of Moldova, Romania, European Union, European Neighborhood.  


Introducere
Relațiile dintre Republica Moldova (RM) și România sunt speciale, ele fiind marcate de comunitatea lingvistică, istorică, culturală ș.a.. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova. Cu toate acestea, în pofida unor premize bune în 1991, până în prezent relațiile bilaterale moldo-române niciodată nu s-au ridicat la nivelul așteptat de societățile celor două state frățești. Fiind vorba de relații complexe, ele au fost și sunt analizate din perspectivă politică, economică, culturală ș.a.. După aderarea României la NATO (în 2004) și la UE (în 2007) se impune abordarea relațiilor moldo-române și din perspectiva asigurării securității regionale. În contextul preocupărilor Uniunii Europene (UE) pentru asigurarea securității și stabilității la frontierele sale prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), inclusiv prin programul Parteneriatul Estic, care cuprinde dimensiunea estică a PEV, Republica Moldova reprezintă un partener care poate juca un rol important în vederea realizării în comun a obiectivelor de securitate regională. Statul moldovean poate juca acest rol cu succes prin modernizarea sa, prin reforme temeinice în domeniile politic (prin implementarea standardelor democratice), al justiției, economic și al drepturilor omului.    
O dată cu semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu UE, aspirațiile de integrare europeană ale statului moldav sunt incontestabile. Reușita procesului în cauză ține actualmente de capacitatea forțelor politice auto declarate „pro-europene” de a realiza reformele care pot contribui la modernizarea statului moldav, respectiv la ridicarea nivelului de trai  al populației moldovenești. Riscul compromiterii parcursului european mai persistă în condițiile discreditării vectorului vestic de dezvoltare de către forțe politice corupte, care delapidează resurse financiare publice în proporții foarte mari. Dincolo de acestea, integrarea RM în spațiul european poate avea loc, firesc, prin integrarea pe toate planurile a statelor moldav și român. Gradul de integrare a RM cu România este hârtia de turnesol privind integrarea europeană a RM.  
România poate contribui la avansarea RM pe calea integrării europene în calitate de avocat. Pe lângă sprijinirea financiară și de alte genuri a RM, Bucureștiul poate promova inițiative privind asigurarea securității la frontiera estică a UE – în regiunea în care se află și RM. Fiind un spațiu de competiție geopolitică între Rusia și Occident (NATO și UE), statele din regiunea Europei de Est sunt supuse unor riscuri și amenințări la adresa securității naționale. Este o apreciere comună și cea privind desfășurarea unui război hibrid în regiune, mai ales în contextul conflictului armat din regiunile Lugansk și Donețk (Donbas) ale Ucrainei. În acest context, statul moldovenesc trebuie să-și construiască politica internă și externă prin prisma contribuției la asigurarea securității regionale. Or, se poate afirma că statul Republica Moldova poate avea sorți de izbândă în condițiile edificării unor instituții stabile atât în domeniul politic, cât și în cel al justiției, în condițiile modernizării economiei, iar prin acestea își va consolida capacitatea de furnizor de securitate (în prezent RM este un consumator de securitate, inclusiv datorită prezenței unei misiuni a OSCE în zona sa nistreană). În măsura în care va putea deveni un stat cu instituții eficiente, statul moldovenesc va deveni atractiv pentru investiții străine.  
În vederea sprijinirii RM pe calea consolidării capacității sale de apărare și a securității sale naționale, ca parte a securității regionale, poate fi examinată posibilitatea semnării de către UE și RM a unui acord de cooperare în domeniul securității. În prezent, Acordul de Asociere vizează o foaie de parcurs pentru modernizarea în plan politic, iar Acordul de Liber Schimb – pentru modernizarea în plan economic. Prin includerea RM în politica europeană de securitate și apărare (PESA) a Bruxelles-ului, în calitate de stat asociat, UE ar putea contribui concret și eficient la asigurarea securității statului moldovenesc.


Problema identitară în relațiile moldo-române


Priorități în relațiile bilaterale
Pentru asigurarea stabilității în spațiul În condițiile manifestării unei voințe politice, de către guvernarea de la Chișinău, pentru relații cu adevărat frățești și strânse, este posibilă elaborarea și implementarea unei agende comune, care ar putea cuprinde, printre altele, următoarele puncte:


1. Preluarea experienței instituțiilor sistemului de justiție din România de către instituțiile omoloage de la Chișinău;
2. Conexiunea RM la rețelele de gaz și energie electrică ale României – ceea ce semnifică dobândirea independenței reale (față de Federația Rusă);
3. Leul moldovenesc să fie convertibil în băncile și oficiile de schimb valutar din România, așa cum este leul românesc în Republica Moldova;
4. Programe de schimburi între studenți, profesori, cercetători;
5. Competiții sportive comune;
6. Programe artistice (folclor, muzică ușoară)/ festivaluri comune.




Concluzii


Bibliografie:
1. Boari Vasile, Gherghina Sergiu, Murea Radu (editori). Regăsirea identității naționale. Iași: Polirom, 2010.
2. King Charles. Moldovenii. România, Rusia și politica culturală. Chișinău: Arc, 2005.
3. Fruntașu Iulian. O istorie etnopolitică a Basarabiei. 1812-2002. Chișinău: Cartier, 2002. 
4. Negru Elena. Politica etnoculturală în R.A.S.S. Moldovenească (1924-1940). Chișinău: Prut Intenațional, 2003.  

Teze ale comunicării susținute în cadrul conferinței științifice internaționale „Republica Moldova și România: proiecte, interacțiuni, reprezentări (1991-2016)”, desfășurată la Universitatea „Ion Creangă”, Chișinău, la 15-16 septembrie 2016.