marți, 16 aprilie 2019

Despre puterea politică din R. Moldova: când va avea loc schimbarea


În studiul său „Adunările de stări în Europa și în Țările Române în Evul Mediu” (București, 1996) istoricul român Gheorghe I. Brătianu a expus ideile cu privire la conducerea unui stat, ale gânditorului englez Bracton – unul dintre marii juriști englezi de la jumătatea veacului al XIII-lea. În scrierile sale își face loc o idee a regalității [conducerii] stăpânite și mărginite de noțiunea dreptății, care purcede dintr-o concepție augustiniană a cârmuirilor pământene: „Deoarece, scrie el, regele [conducătorul] e pe pământ ministrul și vicarul lui Dumnezeu, nu poate nimic pe pământ decât ce e drept… Cât timp face ce este drept, este vicarul Regelui etern; dar este ministrul diavolului dacă se lasă dus de nedreptate” (p. 96). Este clasicul dualism dezvoltat de vestita scriere a lui Augustin, în care cetatea lui Dumnezeu și acea a diavolului își au prelungire în lumea noastră, … unul fiind întruchiparea virtuților creștine, celălalt produsul nelegiuit al trufiei, din care se trag toate păcatele. Este vorba de un contrast de întuneric și lumină, al binelui și al răului. Bracton aduce în discuție temeiurile puterii, îi condiționează legitimitatea prin modul de exercitare. „Se poate spune, adaugă Bracton, că regele [conducătorul] trebuie să facă ce este drept și să repare nedreptatea, de teamă ca la rândul lor regele și judecătorii să nu fie judecați de Dumnezeul viu pentru nedreptatea lor. Dar regele are un superior, care e Dumnezeu; deasupra lui este legea” (Idem).
Brătianu a arătat evoluția ideilor lui Bracton despre conducerea politică: „De la oprirea oricărei acțiuni violente împotriva regelui [conducătorului] nedrept, care trebuie lăsat în plata Domnului, ce poate întârzia dar nu lipsește niciodată, se trece acum la proclamarea dreptului de rezistență” (Idem).
În lumina ideilor gânditorului englez, se pot pune câteva întrebări cu privire la conducerea politică de azi a Republicii Moldova:
1. Este ea ghidată, inspirată de ideea dreptății?
2. Sunt demnitarii moldoveni de astăzi miniștri și vicari – „țiitorii locului” lui Dumnezeu, sau miniștri ai diavolului? Sunt ei întruchiparea virtuților creștine sau produsul nelegiuit al trufiei, din care se trag toate păcatele: hoția, exploatarea, distrugerea etc. Sunt ei agenți ai binelui sau ai răului?
3. Fac ei ce e drept sau fac răul? E dreptate sau nedreptate în țară?
4. Au demnitarii politici și judecătorii frică de Dumnezeu că vor fi judecați pentru nedreptatea lor?
5. Îl au ei deasupra lor pe Dumnezeu – legea sau fac nelegiuiri?
6. Este, în funcție de conducerea sa politică, Republica Moldova prelungirea pământeană a cetății lui Dumnezeu sau a cetății diavolului?
Orice alegător ar trebui să-și răspundă la aceste întrebări înainte de a vota puterea politică din Republica Moldova. Și mai presus de orice – să-și răspundă la întrebarea: Merită el o asemenea putere ca cea din Republica Moldova? Pentru că atunci când nu o va merita, ea se va schimba. Întotdeauna o societate are ceea ce merită.  

Postări populare