Afară-i
frig, e iarnă-adevărată.
Omătul a
cuprins hăt până-n zare
Și în
împărăția înghețată
Doar soba
casei ne este salvare.
De aceea
ningă încă mult și bine,
Și albul
pur cuprindă tot pământul.
Azi nu
plecăm și nimeni nu ne vine,
Azi doar
magia, peste tot, o poartă vântul.
