marți, 30 ianuarie 2018

Stare

Pentru mine timpul s-a oprit,
Și în această stare minunată,
Obosit, odihna mi-am găsit,
Și liniștea cea binecuvântată.

Și în această stare înțeleg
Sensul celor ce se-întâmplă.
E starea în care mă reculeg -  

Când liniștea-mi pulsarea-n tâmplă.

vineri, 26 ianuarie 2018

Iarnă în Strășeni

Afară-i frig, e iarnă-adevărată.
Omătul a cuprins hăt până-n zare
Și în împărăția înghețată
Doar soba casei ne este salvare.

De aceea ningă încă mult și bine,
Și albul pur cuprindă tot pământul.
Azi nu plecăm și nimeni nu ne vine,
Azi doar magia, peste tot, o poartă vântul. 

joi, 25 ianuarie 2018

De ce guvernarea nu a sărbătorit aniversarea a 100 de ani de la proclamarea independenței RDM

Pe 24 ianuarie 2018 s-au împlinit 100 de ani de la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești (RDM). În prezent, în republicile baltice data proclamării statelor respective independente, din 1918, este considerată ziua independenței, căci în 1991 independența acelor formațiuni statale a fost reactivată.
În Republica Moldova (RM), la 24 ianuarie 2018, mai că nimeni nu a sărbătorit independența RDM. Acest fapt este grăitor. El denotă că actuala guvernare a RM nu se revendică de la RDM, deci este o structură fără legitimitate nu numai pentru că nu a fost votată de majoritatea electoratului și totuși guvernează, ci nici nu face apel la memoria istorică a statalității moldovenești. Această aserțiune poate fi probată de faptul că nu există în Chișinău un monument închinat înaintașilor din Sfatul Țării, care au reactivat (din hăul țarist) statul moldovenesc în 1918 – fapt căruia se datorează și actualul stat moldovenesc: Republica Moldova. Un asemenea monument este imperios necesar, ca guvernarea și societatea să cinstească anual opera înaintașilor din Sfatul Țării.
Din punct de vedere istoric, evoluția statului moldovenesc a fost marcată de trei repere: 1. statul medieval moldovenesc din 1359 (recunoscut ca independent de Ungaria – din care s-a și desprins – la 2 februarie 1365), 2. Republica Democratică moldovenească (și-a proclamat independența la 24 ianuarie 1918) și 3. Republica Moldova (independentă din 27 august 1991). Aceasta este continuitatea statalității moldovenești de-a lungul secolelor. O guvernare care nu se sprijină pe moștenirea istorică este temporară și lipsită de identitate și… legitimitate.

Ceea ce este și mai trist este faptul că și societatea moldovenească nu a marcat aniversarea a 100 de ani ai proclamării independenței RDM, ceea ce arată că suferă de amnezie sau mancurtism…  

marți, 23 ianuarie 2018

Cum răspunde guvernarea la denigrarea imaginii Republicii Moldova

În cadrul ultimei ediții a emisiunii „Воскресный вечер”, de pe postul rusesc RTR  (în RM este retransmis de RTR Moldova), activistul civic („общественный деятель”) Yakov Kedmi din Israel a declarat că în timpul conflictului de pe Nistru, din 1992 din Republica Moldova, el a trimis reprezentanți ai „organizației sale” în țara noastră pentru ca să salveze evrei, întrucât atât la Chișinău cât și la Tiraspol (sic!) era scris: „Утопим евреев в русской крови!” („Vom îneca evreii în sânge rusesc!”). Sau Yakov Kedmi a fumat ceva ce în California și în alte părți ale spațiului civilizațional de la Vest este legal, deci permis, sau el are o scuză: cei „din organizația sa”, pe care i-a trimis în Chișinău, și care i-au cheltuit cu succes banii, i-au povestit asemenea povești, încât până și acum nu poate ieși de sub impresia lor.
S-ar părea că în fața unei asemenea încercări de manipulare crasă a publicului rusesc și internațional cu privire la evenimentele din 1992 din Republica Moldova (expunerea țării noastre într-o lumină extrem de defavorabilă – crearea unei imagini execrabile) autoritățile de la Chișinău (sau măcar Ambasada RM de la Moscova) ar trebui să ia atitudine – să dea riposta, iar în țară să se discute asemenea derapaje.
Dar răspunsul guvernării actuale a Republicii Moldova este altul. Un alt ciudat, care deține controlul pe aici (o fi fumat și el ceva ce la noi încă este ilegal, deci nepermis pentru oamenii fără pârghii) a dispus interzicerea posturilor rusești la care se face propagandă. Dacă această emisiune nu putea fi recepționată de publicul din Republica Moldova, nici nu știam de ce țara noastră are o imagine urâtă peste hotare.
Rațiunea celui care a interzis emisiunile la care se face propagandă rusească pare să fie aceea că moldovenii sunt proști, neînțelegători (deși ratingul partidului său arată o cu totul altă situație) și astfel ei pot fi influențați.

În principiu, o secvență ca aceea cu Yakov Kedmi pe RTR este de natură să consolideze societatea moldovenească în fața unor tentative de denigrare a imaginii țării. Dar cel care a interzis asemenea emisiuni, urmărește el oare consolidarea societății moldovenești?  Îi pasă lui oare de imaginea țării? Sau pur și simplu nu înțelege imperativele timpului?  

luni, 15 ianuarie 2018

Eminescu - sufletul Moldovei, Ștefan - trupul țării

             Printre personalitățile care m-au marcat sunt două care au avut un impact deosebit: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Cred că dacă nu ar fi existat ei, nu ar fi existat astăzi nici Republica Moldova – în sensul că ar fi fost o provincie în cadrul Ucrainei sau Rusiei. Dacă conaționalii noștri din zona nistreană sunt astăzi sub jurisdicția Federației Ruse – cu armata rusă de ocupație consolidată acolo – este pentru că mulți dintre ei nu au cultul lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Eminescu: astfel, pentru ei tarifele mai mici la utilități prevalează asupra solidarității etnice – dacă mai există în mulți dintre ei o conștiință etnică. Ștefan cel Mare este cel care a dat formă Țării Moldovei: autoritățile și societatea moldovenească întotdeauna vor trebui să se raporteze la spațiul Moldovei lui Ștefan – să aibă grijă de conaționalii de pe teritoriile istorice moldovenești trecute prin abuz de autoritățile sovietice de ocupație, la 4.11.1940, la Ucraina – această grijă trebuie să fie omagiul adevărat adus lui Ștefan. Din păcate, actuala protipendadă se îndeletnicește numai cu depunerea de flori la statuia domnitorului, din centrul capitalei. Republica Moldova are un trup și un suflet. Ștefan este cel care a consfințit trupul țării: și e vorba de tot teritoriul pe care Ștefan și-a vărsat sângele în lupte pentru țară: de la Codrul Cosminului până la Chilia.

            Dacă Ștefan este simbolul trupului acestei țări, Mihai Eminescu este sufletul ei. Nu există o țară fără suflet. Un teritoriu fără suflet nu poate fi țară. Eminescu este cel care a dat viață acestui teritoriu – deci țării.

          Printre amintirile mele din copilărie este și una de la vârsta de 7 ani, când trebuia să fiu înscris la școală. Locuiam în orașul Drochia, în nordul RSSM, și părinții mei au discutat dacă să mă dea la o școală rusă (erau două în localitate) sau la cea moldovenească. Până la urmă, am fost înscris la școala moldovenească. Totuși, întrucât în perioada amurgului imperiului sovietic orașul Drochia era unul preponderent rusofon, gândeam și vorbeam mai mult rusește, în afara programului școlar. Atunci când, în clasa a noua, l-am descoperit pe Eminescu, am îndrăgit limba în care și-a scris opera. Tot atunci, fiind elev în clasa a noua, am călătorit la Cernăuți pentru ca să merg pe străzile pe care a pășit marele Poet (care mai păstrau memoria Sa) și pentru ca să procur literatură în limba română (la Chișinău nu se găsea). Pentru mine, apartenența mea la o etnie și la o cultură (o limbă) nu a fost ceva impus sau predeterminat – ci a fost o alegere. Aș fi putut deveni purtător al culturii și limbii ruse. Dar, deoarece, la un moment dat, l-am aflat pe Eminescu, sunt cel care sunt.

           Iată de ce ziua de naștere a lui Eminescu este, într-un fel, și ziua mea de naștere. M-am născut de două ori – o dată fizic, apoi – mi s-a născut conștiința apartenenței la o limbă, la o cultură, la un neam. Și toată viața mea nu înseamnă altceva decât slujirea limbii, culturii, neamului pe care le-a sfințit Eminescu.

 Desigur, în prezent, alții sunt cei care fac legea în Republica Moldova. Despre ei – cei de azi – Eminescu a scris profetic încă atunci, în Scrisoarea a III-ea: „Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă”. Poetul a adăugat: „Prea v’ați arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară”. De ziua sa (15.01) politicienii Republicii Moldova vin să depună flori la bustul său de pe Aleea Clasicilor și sunt rugați să spună o strofă dintr-o poezie de a sa. Nu pot nici măcar să învețe pe de rost o poezie. Dacă acei politicieni s-ar pătrunde de spiritul eminescian, dacă ar asimila iubirea sa față de țară și neam, Republica Moldova nu ar mai fi o țară de ocară…     

duminică, 14 ianuarie 2018

Puterea este de la Dumnezeu, nu și guvernanții

Un post TV din Chișinău, MBC, a transmis ieri un comentariu al unui expert din Rusia consacrat puterii politice. El a expus doctrina sfinților Părinți ai Bisericii Ortodoxe din primele secole. Conform acesteia, puterea este de la Dumnezeu, nu și guvernanții (deținătorii puterii). Expertul rus a precizat că oamenilor le este caracteristic să se supună puterii. Cei care ajung la putere, în mod normal, trebuie să dețină un mandat de la Dumnezeu: conducătorul politic trebuie să fie plăcut lui Dumnezeu, să fie o persoană duhovnicească (cu un mod de viață creștin: să păzească/respecte poruncile, să fie un rugător – să se afle în comuniune cu Dumnezeu). Conducătorul este răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru întreg poporul țării.
Un astfel de conducător, desigur, nu va vedea statul (instituțiile sale) drept un mijloc de îmbogățire personală: nu va fura ca-n codru, conștientizând că va da socoteală nu numai pentru păcatele – hoțiile sale, ci și pentru cele ale altora, care sunt conduși de el. Dacă țara pe care o conduce este în stare de sărăcie și degradare, un asemenea „conducător” cu mare certitudine își va primi răsplata de la Cel de la care este puterea.
În principiu, așa stând lucrurile, pare că numai un neînțelegător ar putea să vrea să ajungă la putere pentru a fura poporul lui Dumnezeu. Dar, desigur, neînțelegătorul va râde de această constatare… Și numai într-o țară de neînțelegători este posibil ca un neînțelegător să ajungă să pună mâna pe putere, pentru sine….
Oricum, un conducător neînțelegător, care nu are mandat nu de la Dumnezeu, ci de la diavol, este un impostor, care mai devreme sau mai târziu va preda puterea adevăratului conducător, cu mandat de la Dumnezeu, care se află în comuniune cu Dumnezeu.

P.S. Mă mir că majoritatea parlamentară nu retrage licența postului MBC, care face o propagandă fățișă… doctrinei creștin-ortodoxe (prin comentariul unui expert din Rusia).   

Cu semănatul

De Sfântul Vasile – Anul Nou pe vechi
Să trăiți, să-înfloriți,
Ca merii, ca perii,
La mijlocul primăverii.
Domnul să vă ocrotească
Cu puterea Sa cerească,
Să-aveți spor și sănătate,
Roade binecuvântate,
Pace-n casă, în pungă bani –

La anul și la mulți ani!

sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Despre statele libere și cele capturate: câteva deosebiri calitative

Statele lumii se împart în 2 categorii: cele: 1) cele care aparțin propriului popor – propriilor cetățeni; 2) cele care aparțin unei sau câtorva grupări care au pus mâna pe putere (au preluat controlul asupra instituțiilor statului). Statele din prima categorie (instituțiile de stat) funcționează pentru popor – cetățeni, statele din a doua categorie funcționează pentru cei din gruparea care a capturat instituțiile statului (și care mai aruncă câte un os celor care îi servesc).
Deosebirea dintre statele din cele 2 categorii este că statele din prima categorie sunt bogate, iar statele din a doua categorie sunt sărace (ca un organism mâncat de cancer din interior). De asemenea, în statele din prima categorie cetățenii sun oameni liberi, în timp ce în statele din categoria a doua oamenii sunt robi. De fapt, pierzându-și demnitatea și libertatea s-ar putea ca ei nici să nu poată fi numiți oameni (mulți evadează – pleacă peste hotare, dar fiind legați de țara lor: atâta timp cât țara va fi captivă și ei vor rămâne captivi, oriunde se vor afla).

Și totuși, ca și în epoca sclavagistă, și în perioada (post) modernă cetățenii au liberul arbitru. Fiecare cetățean face o alegere în fiecare clipă (și cu atât mai mult la alegerile politice generale). Gruparea care exploatează un stat (după principiul „Aceasta este vaca noastră, noi o mulgem”) – exploatează inconștiența și degradarea cetățenilor acelui stat. Și totuși vine un moment când cetățenii fiecărei țări fac alegerea corectă (clipă de clipă). O comunitate de oameni liberi (în interior) nu poate rămâne în robia unei grupări hrăpărețe mult timp. O comunitate de robi (în interior), o turmă întotdeauna își va găsi „șmecherii” care o vor exploata – din același neam sau de peste hotare…  

luni, 8 ianuarie 2018

Fericirea mea (I)

Îți mulțumesc
pentru că bunul Dumnezeu
a ales să-și reverse
Dragostea Sa către tine,
prin mine.

Îți mulțumesc
pentru că asta
mă face fericit.

Îți mulțumesc, 
fericirea mea.

duminică, 7 ianuarie 2018

Moldovenii: orientare cerească sau europeană?

În aceste clipe luminoase, prilejuite de Sărbătoarea Nașterii Domnului, se vede cât se poate de clar orientarea cerească a poporului Moldovean. Și totuși, există unii inși care sunt obsedați de „orientarea europeană” [a se citi: orientare spre UE] a Republicii Moldova (nu contează de ce: pentru că își țin banii în băncile de acolo sau altele).

Acest decalaj de viziuni, această disonanță cognitivă trebuie depășită. Este nevoie de o clarificare a orientării poporului acestei țări. Problema, de fapt, este aceasta: are poporul nostru o orientare verticală sau una orizontală? Deocamdată, cu regret, mulți moldoveni (mai ales cei din instituții de stat captive) au o orientare orizontală și numai astfel de explică de ce țara a ajuns într-o asemenea stare de degradare….      

vineri, 5 ianuarie 2018

În Tine, Doamne

În Tine, Doamne, liniștea-mi găsesc,
Subjugat de patimi și păcate,
Nu mă lăsa-în greșeli să lâncezesc,
Să tot măresc povara grea din spate.

Curățește-mă, căci sunt ca o tăciune.
În Tine am nădăjduit, Stăpâne.
Ca la sfârșit, luându-mi iertăciune,
Să nu regret cele ce vor rămâne.  

luni, 1 ianuarie 2018

Fiu al Moldovei

Să-ți dăruiești inima
Dumnezeului tău – 
Bisericii Sale,
Familiei tale,
Poporului tău,
Țării tale.
Să nu trădezi,
să fii devotat,
să fii, cu demnitate,
ceea ce îți este dat –  
de la Dumnezeu, părinți și strămoși.
Aceasta înseamnă
să fii
fiu al Moldovei. 

Te-am căutat

Te-am căutat
în priviri ale altor fete,
în mersul lor
și în zâmbetele lor,
până când
ai apărut
și ai intrat
în viața mea
ca o lumină,
ca o mireasmă de floare
și ca o binecuvântare.
Te-am recunoscut,
pentru că până atunci
nu am mai întâlnit
pe nimeni 
ca tine. 

Postări populare