sâmbătă, 14 octombrie 2017

De ce sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului este și hramul Moldovei


Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului are o semnificație specială pentru Moldova. Ea se leagă de o biserică din cartierul Blachernae sau Vlaherne (în limba greacă: Βλαχέρναι) din partea de nord-vest a Constantinopolului, capitala Imperiului Roman de Răsărit. În acest cartier era un izvor căutat, un palat imperial dar și renumita biserică Sfânta Maria din Blachernae (Panagia Blacherniotissa), construită de împărăteasa Pulcheria, soția lui Flavius Marcianus, în anul 450, extinsă de împăratul Leon I (457–474) și renovată de Iustinian I cel Mare (527–565). Astăzi se mai văd doar ruinele palatului imperial alături de zidurile vechii capitale. Biserica Sfânta Maria a fost distrusă de otomani în 1434, dar a fost reconstruită în 1867. 
De această biserică se leagă întâmplarea care a rămas consemnată în istorie și care este sărbătorită an de an pe 14 octombrie. În anul 911, orașul Constantinopol era asediat și lumea strânsă în Biserica Vlaherne cerea ajutor Maicii Domnului. Biserica era împodobită pentru slujba de vineri noaptea. Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos era și el acolo, împreună cu ucenicul sau, Epifanie. Cam pe la ora 04.00 dimineața, Sfântul Andrei și Epifanie au avut parte de o descoperire a Maicii Domnului: Maica Domnului a intrat prin ușile bisericii, însoțită de către Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Ioan Teologul, împreună cu cetele îngerești. Maica Domnului s-a oprit sub policandrul central al bisericii, a îngenunchiat și a început a se ruga cu lacrimi. Apoi a intrat în Sfântul Altar și s-a rugat din nou. Apoi și-a scos Cinstitul Acoperământ (pânza cu care își acoperea capul) și l-a întins peste credincioșii din Biserica Vlaherne, în timp ce se înălța de la ei. Acest eveniment este cinstit pe 14 octombrie.

Conform filologului Ilie Gherghel, denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi, care au avut o colonie lângă capitală, aproximativ în secolul al VI-lea. Se știe că denumirea statului nostru, la origini, a fost Moldovlahia. Înaintașii noștri se identificau vlahi (nu pot să cred că ei și-ar fi numit țara Vlahia pentru că alții i-ar fi numit vlahi). Faptul că Maica Domnului s-a arătat într-o biserică a comunității vlahe de la o margine a capitalei Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin) poate fi interpretat ca o binevoire față de toți vlahii, atât din spațiul nord-dunărean – inclusiv cei din Moldova – cât și față de vlahii sud-dunăreni (rumerii din Istria – Croația, armânii din Macedonia și vlașii din Meglenia). Ar fi util ca această sărbătoare să recapete semnificația ce transpare din cele întâmplate în 911: Maica Domnului i-a acoperit pe cei din biserica din cartierul Vlaherne cu acoperământul Său. Un stat vlah, cum este Republica Moldova (urmașa Moldovlahiei), e bine să cinstească la nivel statal acea făptuire în vecii vecilor. Amin.  

Postări populare