Un prieten din România s-a
arătat surprins să vadă afișat portretul președintelui P. Popoșenko într-o
școală cu predarea în limba română din regiunea Cernăuți. I-am explicat că este
o practică moștenită din perioada sovietică. Atunci în școli erau afișate fotografii
(portrete) ale conducătorilor politici – de partid – ai statului. Aceeași practică
am observat-o și în Transnistria, de exemplu în școala moldovenească din orașul
Dubăsari, unde la intrarea în școală era afișată fotografia „președintelui RMN”
de atunci. Probabil, a fost și este expresia supunerii față de stăpânire (vorba
veche: capul plecat). Cum se face că în Ucraina, unde se desfășoară un proces
de desovietizare și decomunizare, mai poate fi întâlnită această reminiscență?
Probabil, este un semn al faptului că sovietismul a pătruns atât de adânc în conștiința
celor din Ucraina, încât cu una cu două nu îl poți scoate din minte și arunca
la gunoi, oricât ai declara-o.
În Cernăuți am vorbit cu un tânăr
din satul Ostrița, raionul Herța. Mi-a spus că în câteva generații limba română
(pe care el o numește moldovenească) nu
va mai fi vorbită. L-am întrebat ce se poate face pentru prezervarea limbii. „Totul
depinde de noi – mi-a răspuns. Dacă o vom vorbi, limba va supraviețui”. Există
o tendință a unor bucovineni să dea vina pe autoritățile de la Bucure ști pentru
deznaționalizarea moldo-românilor autohtoni din regiunea Cernăuți. Și
totuși, cuvintele lui Eugen (așa îl cheamă pe tânărul din Ostrița, cu care am dialogat) sunt
o sentință la adresa celor care se lasă deznaționalizați: cu toate acțiunile
autorităților de la Kiev ,
inclusiv cu legea privind desființarea învățământului în limbile minorităților
(cu excepția claselor primare), nimeni nu îi poate forța să renunțe la limba lor
maternă și la cultura din străbuni. Nimeni nu îi poate face să le fie rușine de
ceea ce sunt, să renunțe la identitatea lor și să adopte o altă identitate. Este
o chestiune de ordin interior, este o responsabilitate în fața strămoșilor și
în fața lui Dumnezeu, pentru care vor da răspuns. Iar România și Republica
Moldova trebuie să-i susțină plenar.
