luni, 26 iunie 2017

Schimbarea sistemului electoral: precedentul european care denotă esența chestiunii

Chestiunea schimbării sistemului electoral într-un context politic tensionat nu este una nouă, caracteristică exclusiv actualei situații din Republica Moldova. Cunoscutul cercetător (și om de stat) din România, George Cristian Maior, a scris într-un studiu de-al său [1] despre „cunoscuta afacere Mathieu-Mohin and Clerfayt T. c.[ontra] Belgia” – de la CEDO. În respectiva speță, „Curtea a considerat că acea parte din art. 3 din Primul Protocol referitoare la obligația statelor de a permite desfășurarea de alegeri care să asigure «libera expresie a opiniei populației în alegerea legislativului» conferă de fapt o largă marjă de apreciere guvernului în stabilirea schemei de configurare a sistemului electoral și a modului de exercitare a dreptului la vot. Din acest motiv, revizuirea judiciară de la Strasbourg ar trebui să se rezume doar la aprecierea dacă condițiile impuse de autorități în acest sens nu «afectează drepturile în discuție până acolo încât să aducă atingere esenței lor și să le priveze de aplicabilitate». Sub această linie de argumentare, norma convențională pertinentă dispune numai pentru obligativitatea desfășurării de alegeri libere, la intervale rezonabile, prin vot secret și în lumina necesității respectării acelor condiții care să asigure posibilitatea de manifestare a opiniei libere a populației. Așadar, legea specială belgiană din 1980, introdusă cu scopul de a realiza un echilibru între diferitele regiuni și comunități culturale prin reglementarea votului minorităților lingvistice, în sensul că acestea trebuie să voteze pentru liste de candidați «având voința și capacitatea să folosească limba regiunii lor», nu contravine Primului protocol convențional” [2].
Pe fundalul acestei spețe este clară și atitudinea Comisiei de la Veneția, care s-a pronunțat clar în privința necesității păstrării sistemului electoral majoritar pe liste în Republica Moldova. Statul moldovenesc în mai multe privințe poate fi comparabil cu Regatul Belgiei (desigur, nu după gradul ridicat de corupție și, respectiv, nu după nivelul scăzut de dezvoltare economică): avem o țară cu câteva comunități culturale (lingvistice), cu mai multe regiuni (ca și Belgia). Din perspectiva Consiliului Europei, existând și precedentul (cu referire la Belgia) evocat, sistemul electoral mai potrivit pentru Republica Moldova este cel majoritar pe liste. Iată de ce, prin campania de schimbare a sistemului electoral, actuala guvernare de la Chișinău, foarte probabil, fără să fi fost conștientă de la început, s-a angajat într-un demers antieuropean – împotriva spiritului legislației agreate în spațiul civilizațional european. Este clar că în urma evocării acestui precedent judiciar european, guvernarea de la Chișinău va renunța la „reforma” electorală sau, dacă va persista în eroare, va arăta că nu prea le are nu „integrarea europeană”.  

Note:
1. George Cristian Maior, Interesul național și analiza politicii externe, în Manual de analiză a politicii externe (Volum coordonat de Iulia Motoc, Șerban Filip Cioculescu), Editura Polirom, Iași, 2010.
2. Idem, p. 163-164. 

Postări populare