duminică, 5 martie 2017

Despre statul captiv ca sursă de instabilitate regională

În volumul intitulat „Conflicte asimetrice” (Editura „Top Form”, București, 2011) autorul român Vasile Simileanu a expus punctul de vedere conform căruia modul de gândire privind ajutorarea statelor sărace trebuie schimbat. „Asistența internațională să se facă numai în zonele unde se manifestă crize umanitare determinate de cauze naturale”. Totuși, „din nefericire, sunt zone unde tribalismul politic și crizele sociale nu pot fi eradicate decât prin intervenția în forță a comunității internaționale” (p. 472). Noțiunea de „tribalism” poate fi asociată crimei organizate. Simileanu vede expansiunea rețelelor crimei organizate drept una dintre principalele amenințări și provocări actuale (p. 468), căci un stat controlat de o rețea (grupare) de crimă organizată, care a pus mâna pe instituțiile unui stat, în vederea exploatării resurselor sale (după expresia: aceasta este vaca noastră – noi o mulgem), „menține un climat de instabilitate”, mai mult, determină „exportul de instabilitate”.
Este interesant că V. Simileanu asociază crima organizată cu terorismul. El scrie despre „terorism financiar”, care vizează „condiționări și impuneri de tot felul, precum impozitele, atunci când nu iau forma contribuțiilor, ci pe cea a impunerilor insuportabile” (p. 379). „Este o lume terorizată de ticăloși” (p. 379) – conchide autorul. Deci o grupare de crimă organizată (teroristă) poate prelua puterea (controlul asupra instituțiilor statului) pentru ca să exploateze financiar societatea respectivei țări.
Așadar, în cazul unui stat captiv, preluat de o grupare de crimă organizată, comunitatea internațională trebuie să intervină pentru eliberarea țării (pentru eliminarea sursei de instabilitate regională, exportată prin valurile de migranți, prin spălarea de bani în sistemul bancar ș.a.) sau trebuie să aștepte până când poporul respectiv se va dezmetici și se va autoorganiza și elibera (Dumnezeu știe cum)? Este o întrebare care poate să dea de gândit popoarelor (statelor) captive, dornice de libertate.
E bine că în Republica Moldova nu avem o asemenea situație. Toți sunt fericiți și mulțumiți, trăind într-o reverie fantastică.   

Postări populare