În anul 2015 (în luna iulie) se împlinesc 40 de ani de la Conferinţa pentru
Securitate şi Cooperare în Europa, desfăşurată în 1975 în Finlanda, şi de la semnarea
celebrului Act Final de la
Helsinki. Este un prilej în sine pentru un summit – o
reuniune a liderilor statelor membre ale OSCE (se ştie că la 1 ianuarie 1995
CSCE şi-a schimbat denumirea în OSCE). Organizația
pentru Securitate și Cooperare în
Europa (OSCE) este o organizaţie internaţională pentru securitate. Se
concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor și reconstrucției
post-conflictuale. Este formată din 57 de țări
participante din Europa, Mediterana, Caucaz, Asia Centrală şi America de Nord,
acoperind spațiul emisferei nordice „de
la Vancouver
la Vladivostok”.
Totuşi, un summit al OSCE se impune în acest an nu numai cu scopul
aniversării realizărilor din trecut, ci mai ales în vederea examinării şi
rezolvării problemelor de securitate din prezent. Procesul dureros de
reconfigurare a spaţiilor geopolitice în perioada post-Război Rece pare să se
îndrepte spre un rezultat, care poate dura în timp. Uniunea Europeană şi NATO
pe de o parte şi Uniunea Eurasiatică şi Organizaţia Tratatului de Securitate
Colectivă (OTSC, abrevierea în rusă: ОДКБ) sunt cele două perechi de structuri
care trebuie să găsească o formulă de coexistenţă paşnică. Un nou Act Final al
OSCE, în care să fie reglementate relaţiile din toate cele trei coşuri –
politic, economic şi umanitar – ale statelor din cele două spaţii geopolitice
ar contribui la detensionarea situaţiei din Europa de Est (spaţiul vizat de
programul PEV: Parteneriatul Estic).
Desigur, piatra de încercare a unei noi înţelegeri între Vest şi Est,
care să securizeze spaţiul european, ar viza reglementarea celor trei conflicte
din: Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. O soluţie de compromis ar viza
reîntregirea celor trei state, retragerea forţelor armate ruseşti sau
desfiinţarea formaţiunilor paramilitare sprijinite de Rusia şi retragerea
armamentului rusesc, în schimbul unor garanţii ale SUA, UE şi Rusiei privind
neutralitatea Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei. Modelul Austriei
privind statutul de neutralitate din 1995 – valbil până în prezent – este unul
ce ar putea fi examinat pentru a fi urmat. Este clar că radicalii ar exclude un
asemenea Acord Vest – Est, iar într-o asemenea eventualitate nu poate avea loc decât
o înrăutăţire a situaţiei.
Noul summit istoric şi semnarea unui nou Act Final al OSCE ar putea avea loc la Chişinău , dacă
autorităţile moldoveneşti, în persoana diplomaţiei chişinăuene, ar fi mai
active şi creative.
© Pentru republicarea
articolului sau a unor părți din el, este obligatorie obţinerea
acordului autorului (titularului blog-ului).
