Efectele autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene asupra securităţii Ucrainei, Republicii Moldova şi României

În ultima perioadă de timp, după anexarea de către Rusia a Crimeii și a escaladării conflictului militar în regiunile din Estul Ucrainei (Lugansk și Donețk), între structurile de forță ale Ucrainei și rebelii pro-ruși, analiștii geopolitici acordă o importanță sporită efectelor nerecunoscutei RMN asupra securității în regiune, respectiv asupra securității Ucrainei, Republicii Moldova și României. Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a menționat în una dintre declarațiile sale că nu dorește „transnistrizarea” Estului Ucrainei, adică formarea unei „republici” nerecunoscute pe teritoriul ucrainean. Nerecunoscuta RMN influențează Estul Ucrainei nu numai prin exemplul său, ci și prin unele cadre din structurile de conducere ale republicilor din Donețk și Lugans – persoane care au luptat în războiul de pe Nistru din 1992 sau care au fost persoane cu funcții înalte în structurile de conducere de la Tiraspol (de ex., V. Antiufeev, fostul șef la KGB-ului de la Tiraspol, este în prezent vice-premier la Donețk). Influența RMN asupra Ucrainei vizează și posibile provocări în vederea destabilizării situației din regiunea Odesa, ale militarilor ruși din zona nistreană a RM. În vederea reducerii posibilității acestora, autoritățile ucrainene au procedat la săparea unui șanț pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Acest șanț are și funcția de obstacol în fața unei eventuale încercări de invadare a Ucrainei de către armata a 14-ea rusă, staționată în Estul RM.

Efectele autoproclamatei RMN asupra securității RM vizează posibilitatea declanșării unui nou război pe Nistru, ca răspuns la declarațiile unor oficiali de la Chișinău (în primul rând ale președintelui N. Timofti şi ale ministrului de externe Natalia Gherman) privind necesitatea retragerii armatei ruse de pe teritoriul RM și a înlocuirii misiunii de pacificare cu una de observatori civili. În eventualitatea unor vărsări de sânge, autoritățile ruse ar putea arăta că menținerea pacificatorilor ruși pe teritoriul RM și a contingentului militar care asigură paza depozitelor cu armament ale Armatei a 14 este necesară și în continuare.

Efectele autoproclamatei RMN asupra securității României sunt mai puțin pronunțate, ținând cont de faptul că România se află sub protecția umbrelei NATO. Autoproclamata RMN este un instrument de influențare a RM și a Ucrainei. Dar e clar că un conflict militar, în fază activă, la frontiera NATO, va afecta și România, iată de ce statul român trebuie să facă totul pentru a preveni reizbucnirea conflictului înghețat de pe Nistru.