Românii
di iuţido sânt di totna patrioţi buni a locului di origina a lor.
Scriitura
a mea ti sârbătoarea mari a poporului român, 200 di ani di la înfiinţarea a
protei şcoală didactică (pedagogică) tu România, mini ma u ahurhescu dit sonea
a vizitei la căsăbălu Arad. După vizita ş prăndzu mult nostim la Mănăstirea Hordoş-Bogrod , tuţi acḻimaţi, cu maşinili a lor, chisiră tu locurili a lor, iu băneadză. La Hotel Parc , hotel cu
trei stele (di adevăr) agiumsiră şasi participanţi a sărbătoarei, doamna
Mariana Marin, Preşedinte a Asociaţiei Generală a Învătătorilor din România,
filiala din Republica Moldova, doamna Eleonora, Profesoară di limba română la Liceul din Chişinău, Dr.
Valeri Volcov, Director a Muzeului Pedagogic din Chişinău, doamna Aurica
Bojescu, deputată la
Consiliul Judeţean Cernăuţi, la Ucraina , Dr. Dorinel Stan,
subpreşedinte şi profesor la
Liceul Român din hoara a lui ş domnul Nicola Pipa. La
întâlnirea, ninti di ţină, prof. Viorel Dolha ma promis că dzua di măni,
dimineaţa, vas mi duţea cu maşina a lui până la căsăbălu Vărşeţ. Din Curceauă ş
până la Vărşeţ
mini alăxescu, cu bagajele tu mână, 6-7 autocaro ş taxi, ş din Vărşeţ până la Timişoara ică Arad,
aistă esti calea ca ma cu sicleti şi acurmari ti mini. Lipsea să aştept la Autostop vărnu
maşină ca s-mi lua ică vărnu taxi
fără licenţă. Ş prof. Viorel Dolha, vas făţea ti mini 170x2 km
dus-întors ca s-mi duţea pi mini până la Vărşeţ. Nu ştiu în caz că tu Europa di Vest, are
ahtări intelectuaḻi cavaleri. Tihia u vru, ţi dimineaţa, la Hotel Parc , sa ivi un
păreacḻă român cu maşina a lui nauă. Stoc cu Dr.Stan mi luară ş pi mini. Aduchi
ună licşuriadză mari tu suflitu a meu, nu ahănt ti cheltuielili di benzină, ţi
ş tu România, ca iuţido, ari agiumtă cifra record, ma ti ahurmaria a lui.Cu
oaspiḻăi a mei intrai diunoară tu muabeti ş din partea lor nvâţai 3 elemente
nale, nicănăscute până tora din partea a mea. Dr. Dorinel Stan, din zona
Vărşeţului ñă spusi munţiḻi tu partea a mea di a dreapta, nu mult analţi ş ñă dzăsi
că aist s-acḻeamă „Capu a Munţilor Carpat” ţi ahurheaşti din Banatul român ş
s-tindi până la Braşov.
Din partea a domnului Dorinel Stan, aduşi aminti ninca
unoară, că cathi hoară ari grădiniţă, şcoală di prota ş gimnaz tu limba română,
ca tu cathi hoară ari biserică ş prefţi, ţi slujba u fac singur tu limba română, că tu cathi centru di comună ari Liceul tut
aşa tu limba română ş că dr. Stan esti profesor la Liceul din hoara a lui,
care să află 10 km diparti din căsăbălu Vărşeţ.
Din
Vărşeţ până aproapea di căsăbălu Pancevo muabetea continuă ma ahânt caldă, cum
şi ma ninti. Nicuchiru ali maşini s-a prezantat cu numa lui ş ñă spusi că EL avea studiată ti inginier la Timişoara ş cu „Blonda”
feata a mea, Donila, era membri a Asociaţiei a Studenţilor Români (Peste Hotare) tu aist căsăbă. Din muabetea cu năs aduchi că inginer Ştefan Mihaicov, ninti di doi añi, era alept Preşidinte a tuturor
românilor din Sârbia ş că di la preşedintele di ma ninti nu avea luată vărnu experienţă bună. Nuntru di aistă perioadă
şcurtă, preşedintele nou avea riorganizată asociaţia ş lucru ahurhit din partea
a ḻirtatului Cristea Sandu Timoc, secretar general a Asociaţiei „Astra Română”, ş Prea Sfănţitul
Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu, preşedinte a iştei asociaţie din Timişoara,
care ar merita mult mare ti deşteptarea ş dezvoltarea a românilor ţi băneadză
la zona a Timocului Sărbesc, ma u duţi ninga cama ninti ş di cathi an
organizează trei festivale folclorice a tuturor românilor ţi băneadză tu
Serbia, tut aşa di la anul 2010 s-tipăreşte
la Vărşeţ Revista
de Cultură şi Istorie a Românilor din
Serbia cu titul „GLASUL CERBICIEI” cu redactor şef-fondator Dr. Stan, ş că tu
anul 2011 tu căsăbălu Pancevo, doamna Svetlana Nicolin tipări cartea „N”ica
Antologie di Poezie Armănească”, unde sunt publicate ş niscănti poezii a
poeţilor aromâñi din Albania ca Spiro Fuchi ş Ilia Coloña.
La
întrebarea a mea în caz că voi hiţi bănător autocton ică viniţi au tu Serbia,
Năsă mă explică ş mă feţi cunoscut cu elementul a doiḻea.
Să
ştie că tu anul 1692 Imperiu Otomon s-frămsi (s a distrus) dinintea a porţilor
din Viena ş di astumsinea lo numa „Lăndzitu a Bosforului” ş di tihia slabă a
arbineşilor ş aromâñilor, Noi ază vas sărbătoream nu 100 de ani ma 300 di ani a
Proclamaţiei di indipendenţa. Zona iu acăţară loc Români tu teritoriu serb ma
ninti era stepă, fără oamiñi, ma ocupanti austro hungarez luară colonă din zona
a Româninei din Muntenia, ţi ocupa zona a Bucureştului ş Craiovei ş din zona a Ardealului, care se
cunoaşte tu istoria a poporului român ş mai departe, ca locul iu
intelectuali din toată ţara română s
adunară ş căftară Unirea Naţională a tuturor principatelor române tu un stat
singur, un lucru care s-a finalizat singur la 1 Decembrie 1918. Aistă
stepă s a populat ş sa dezvoltat din
bănători a României. Dininti di Polimu
al Doiḻea raportu tu aisti hori era 3 cu
1 tu favoarea a românilor ş după polimu, ş mai mult tu aisti 20 de ani di soni,
mulţi români ar fudzită ca s lucreadză şi băneadză tu Europa, America ş
Australia, ş ază raportul a populaţiei esti 2 cu 1 tu favoarea a Serbilor. Tu
lunga muabeti, precḻea română (muḻearsa era din căsăbălu Arad) ma propus ca s
mi duţeam ti ună vizită la casa a lor ş macă era dzua di Dumănica, să luăm
parte ş la ceremonia deosebită (specială) ţi să făţea la biserica, la hoara a
lor „Satul Mare”. Nu singur că li mulţumi ti acḻimarea ma era ş ună harau
specifică ti mini ca să vizitam ună casă ş ună biserică română tu teritoriu ali
sărbi. Maşina s a opri (chinduri) tu intrarea casei, care era ună vilă nauă ş
muşată cu trei etaje ş construită cu
tuvli albi. Intrăm acasă ş la camera di stăteari mi salutai cu domsu
ali casi, un bărbat înalt şi ghini făcut care ñă dzăsi ca avea un an ş
giumitati ţi avea işată tu pensii ş că a fost profesor la
Liceul din hoara a lui, iu dădea materia di Biologie. Doamna
ali casi, care ira di origină serbă, m a servit cu o băutură caracteristică,
Ţuica Română ş m-a năpoi un ceaşcă di cafe. Tatăsu a domnului Ştefan nea
stimulat cas nă duţeam cât ma aghonia la
biserică că ceremonia avea ahurhită de la săhatea 15:00.
Treiḻă
intrăm la biserică ş cuntroară m-am mirat cu mărimea, muşuteaţa ş participarea
mare a credinciioşilor. Biserica se numea cu numa „Înălţarea a Sfăntului
Duh”. Biserica ică ma exact Catedralea ocupa o suprafaţă mult mari, lărdzimea a ḻei era nu ma puţăn di
14 di metri, cu tăvanea înaltă tu forma di harcu ş fără cupolă. Vizavi cu
intrarea cădea tu ocḻiu Iconostasu mult mari ş înalt, Iconostas mult muşat, ţi
un ahtari nu aveam vădzută până tora. Iconostasu larg ş analt ira compus di 4
etaje, iu sunt băgati icoanile; tu partea a ndreapta aţa a Domnului Isus
Hristos, tu stânga ali uşi a Altarului, aţa a StăMăriei cu hiliusu a ḻei ş până tu etaju a patrulea
tut spaţiu ira umplut cu picturili a sfănţilor. Sala a Catedralei ira mult mari ş tu partea a ndreapta avea 3 rănduri
(aradhă) cu scamnuri-careclă, aşă cum sunt şi la biserica noastră aromână din
Curceauă.
Tu
aradha a nteia şi a daua stătea moaşili,
ş tu aradha a treia stătea bărbaţiḻi ş partea stânga tut aşa era completată.
Catedralia ari ş un balcon mult mari şi aco stătea corul, care însoţea
liturgia a preoţilor. Sum balcon năpoi
avea 5 ică 6 rănduri cu scamnuri şi caregli. Singură aistă descriere spune
pentru mărimea a Catedralei. Catedralea esti construită tu anul 1805 ş după
zăconi (zaconi) bisericili si scula după ţi bănători s-a stabilit ghini tu
locurili a lor. Catedralea era plină di credincios ş nu singur
scamurile-careglili erau ocupati, ma tu intrarea a bisericii un grup di tiner ş tinere stătea pi cicioari.
Aistă tihisea că aistă era un ceremonie specială dinintea a Crăciunului.
Suprizile nu aveau bitiseari. Slujba religioasă s făţea di un grup di prefţi.
Afară di preotul ali hoari, tu aistă ceremonie specială avea vinită ş şapti
prefţi alţi din hoarili români a Banatului Serbesc. Toţi prefţiḻ stătea tu
centru a salei ş tu momenti diferite s răspăndea tu şasi puncturi a Catedralei,
iu năşi cănta slujirea ş credincioşi băga capu sum PETRAIL. Aistă s acḻemă
slujirea di sănătati. Un impresie altă avui când preoţiḻ, după ceremonia trăţea
prin scamnurili – caregli ş lă făţea a credinciosilor MIROSA tu frămti ş tu
mâni. Ș aistă să acḻema Slujirea a
untulemului di pătigiuni. Aist lucru tihisi nu ma puţân di 5-6 ori. Tu ună altă
miroasă, domnul Ştefan ḻă dzăsi a preftului că domnul Nicola esti din Albania,
căsăbălu Curceauă, ş dănsu mă salută cu
expresia muşată „Mă Bucur că v-am cunoscut”. Tu Miroasa altă preotul Aurel ñă dzăsi că cu preotul
a vostru Veriga, tu anul 2006, avem fută stoc la o adunare. Vă rog să îi transmiteţi lui
salutările mele.
Ceremonia
bitisi la ora 18:00, ş treiḻă nă dusăm
la casa a lor. Cuntruoară doamsa ali casi vrea să mă servea Ţuica, ma bărbatsu
a ḻei u ţănu, că năs vrea s ñă dădea a ñia ună cupă di răchie di 6 ani, răchie
ţi u avea făcută (scoasă) singur. Ş dialihirea răchia ira multă nostimă ş avea
diferenţă cu prota. Neaştiptat di mini, masa s umplu cu măncări cu mulţime ş
cualitative ma, cu tută că iram nimăcat (fără prăndz), li mulţumi pi domni ali
casi ti ospitalitatea ş inima mare a lor, ma lipsea să iram la Beograd ninti di săhatea
20:00, altăsoi mini vas chirieam autocarul a liniei Beograd-Struga. Inginerul
Ştefan lo maşina ş stoc feţăm 18 km cali până la staţea di autobus a
căsăbălului Pancevo. Mi dispărţai cu domnul Ştefan cu multă vreari ş
recunoştiinţă ti tuti ţi feaţi di mini.
29.12.2012
