Marți,
4 februarie, la
Universitatea Populară a avut loc lansarea volumului „A patra
teorie politică. Rusia și ideile politice ale secolului XXI”, semnat de
politologul rus Alexandr Dughin. Publicului din Republica Moldova i-au fost
prezentate ediția în limba rusă și cea în limba română, în traducerea lui Iurie
Roșca. Evenimentul de astăzi l-a succedat pe cel din 16 ianuarie curent, când la Chişinău , la lansarea aceleași
cărți, într-un alt format, a luat parte autorul.
Studiul lui Dughin cuprinde o gamă largă de aspecte.
Desigur, esențial este cel care vizează descrierea celor patru teorii politice.
În viziunea gânditorului rus până în prezent s-au afirmat trei teorii (doctrine)
politice: 1) liberală – cea care le-a învins pe celelate două și care deține în
prezent quasi monopolul pe plan mondial; 2) de stânga: comunistă, socialistă,
social-democrată; 3) de dreapta: fascistă, nazistă, naționalistă. Dughin
propune o a patra teorie politică – ce ar putea fi catalogată drept conservatoare,
tradiționalistă, ca o provocare pentru liberalismul triumfător în prezent.
Este interesant faptul că deși autorul a scris despre realitățile din Rusia (fapt ce poate fi sesizat și din titlul volumului), modelul propus de
savantul rus se pliază perfect pe realitatea politică din RM. Cu mențiunea că
denumirile partidelor din țara noastră adesea nu reflectă esența mesajului promovat.
Este un fenomen similar cu cel din alte state. Un caz grăitor este cel al
Partidului Liberal-Democrat din Rusia (ЛДПР), condus de V. Jirinovski, care se prezintă ca
unul naționalist, deci care are puține în comun cu doctrina liberală. În
prezent, în Parlamentul RM este reprezentată stânga doctrinară (aflată în
opoziție: un partid important și altele câteva care s-au constituit din
persoane care au părăsit partidul mare); sunt prezente două partide liberale
(în opinia lui A. Dughin esența acțiunii politice liberale este banul,
reprezentat pe coperta cărții sub forma simbolului valutei americane – $); și
mai sunt prezente două partide naționaliste (românești) – unul aflat în
coaliția de guvernământ și altul aflat în opoziție. Cel din opoziție a propus
astăzi excluderea bașcanului găgăuz M. Formuzal din componența Guvernului. Nu
este întâmplător faptul că reprezentanții unui partid naționalist din Parlament
au sesizat Curtea Constituțională în cazul concesionării, în condiții contrare
legii, a aeroportului internațional Chișinău. Șefii celor două partide liberale
din coaliția de guvernământ nu au admis la luarea deciziei respective pe
naționaliști, tocmai pentru că aceia sunt un corp străin, fac parte dintr-o
altă familie politică – ideologică, doctrinară.
Consider că în prezent există un segment semnificativ din
electoratul moldovenesc care nu se regăsește în Parlament, respectiv în
partidele de la putere și din opoziția parlamentară. Este vorba de segmentul
alegătorilor conservatori, pentru care tradițiile reprezintă valori, în primul
rând tradițiile spirituale (ale omului cu viziune creșină, care luptă cu
patimile în forul său interior, care întruchipează cinstea și – oricât ar părea
de incredibil pentru actualii guvernanți – ale omului care nu poate fi corupt),
dar și tradițiile statalității moldovenești, ș.a.. Forța politică – a IV-a! – ce
ar exprima interesele, stările de spirit, doleanțele, visele segmentului acesta
de electorat are șanse să se manifeste spectacular la următorul scrutin
electoral, tocmai pentru că ar putea atrage voturile celor dezamăgiți de
actuala guvernare liberală (sau liberal – naționalită, deci constituită din forțe politice
bazate pe I-a și a III-ea doctrine politice) și de precedenta (bazată pe a II-a
doctrină politică). De asemenea, un astfel de partid poate fi capabil să
consolideze societatea Republicii Moldova, prin formularea și promovarea unei
misiuni a statului moldovenesc, care să-i atragă nu numai pe cetățenii etniei
majoritare, ci și pe cetățenii care constituie minoritățile etnice. Un asemenea
partid va putea să instituie un dialog eficient cu Federația Rusă, care (dialog)
va putea conduce la restabilirea integrității teritoriale a țării.
O asemenea formațiune va colabora eficient atât cu partide
axate pe tradiție din spațiul Estic (de
exemplu, „Edinaia Rossiia”), cât și cu partide axate pe tradiție din Uniunea
Europeană, cele care fac parte din Internaționala Populară (de exemplu, Uniunea
Creștin-Democrată [CDU] din Germania, Partidul Conservator din Regatul Unit,
Partidul Popular din Spania ș.a.). Este timpul pentru consolidarea
electoratului conservator, tradiționalist, a electoratului care într-o lume a
globalizării, a supremației banului, a spiritului descris de filosoful englez Thomas
Hobbes drept „război al tuturor împotriva tuturor” – pentru propriul profit, va
putea salva statul Republica Moldova și va contribui la propășirea țării – a
cetățenilor care constituie sarea acestui pământ.
© În cazul republicării (preluării) articolului sau a unor părți din el,
este obligatorie indicarea link-ului postării.
