Autorităţile de la Tiraspol au blocat
conturile Liceului cu predare în grafia latină „Lucian Blaga” de la Tiraspol , ceea ce poate
duce la sistarea activităţii acestuia. Directorul acestuia, dl Ion Iovcev, mi-a
spus că teoretic liceul mai poate funcționa vreo două săptămâni. Ministerul
Educaţiei de la Chişinău
a convocat luni o şedinţă cu directorii celor opt instituţii de învăţământ din zona
nistreană cu predare în grafia latină pentru a discuta situaţia creată. Nu este
clar asupra căror măsuri eficiente s-a decis la respectiva ședință. În orice
caz, probabil, în condițiile lipsei unei implicări a autorităților de la Chi șinău, directorul Ion
Iovcev a anunțat intenția pedagogilor și elevilor liceului tiraspolean de a
protesta în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chi șinău, pentru a sensibiliza societatea civilă
din Republica Moldova.
I-am spus ieri domnului
director Ion Iovcev că protestele cetățenilor moldoveni din zona nistreană, la Ambasada Rusiei
din Chișinău, sunt o umilire a lor. Atâta timp cât este vorba de un stat –
măcar și formal – Republica Moldova, ministrul de externe ar fi obligat să-l
convoace pe Ambasadorul Federației Ruse la Chi șinău pentru a discuta problema creată cu
privire la activitatea liceului „L. Blaga”, ținând cont de influența Rusiei în
zonă: 80% din bugetul fâșiei teritoriale respective este asigurat de Kremlin.
Mai mult, prin hotărârile CEDO cu privire la dosarul grupului Ilașcu (2004 și
2011) și a câtorva școli din zona nistreană (2012) a fost recunoscută
jurisdicța – deci responsabilitatea – Rusiei pentru starea de lucruri din zonă.
Consider că acțiunile
autorităților de la Tiraspol
vis-a-vis de liceul „L. Blaga” sunt începutul înstrăinării instituțiilor
subordonate Chișinăului, care acționează în zona respectivă. Cum era și firesc,
s-a început cu liceul din „capitala” Nistreniei. Șeful administrației de la Tiraspol nu o dată s-a
întrebat, în cadrul unor interviuri pentru mass-media, ce caută instituții ale
RM în special în orașul Bender – cu referire la Inspectoratul de Poliție,
Procuratură și două instituții penicentiare.
Situația legată de liceul „L. Blaga”
este consecința lipsei unui dialog între Chișinău și Tiraspol. În business
patronii sunt exigenți față de angajați. Atunci când angajații nu sunt
eficienți, nu dau randament în activitatea lor, nu prezintă rezultate, ei sunt
înlocuiți. În cazul statului Republica Moldova despre așa ceva nici vorbă nu
poate fi. Negociatorii moldoveni călătoresc la Viena , Dublin, Bruxelles ș.a., nu obțin nimic important
în discuții (într-un interviu E. Șevciuk a declarat că majoritatea propunerilor
analizate la întâlnirile în formatul 5+2 sunt făcute de partea nistreană – de exemplu,
reluarea circulației trenurilor în zona nistreană) și Parlamentul nu are nici o
pretenție față de cheltuirea fără rost a banilor publici de către respectivii
negociatori. Într-o țară cu 3,5 milioane de locuitori cred că se pot găsi
persoane competente – ce nu sunt membre ale partidelor din coaliția
guvernamentală – și care ar putea desfășura eficient negocieri în formatul 5+2,
atât cu Rusia cât și cu administrația de la Tiraspol. Numai
Ar fi bine ca autoritățile de la Chi șinău să dea răspuns la o
întrebare fundamentală, mai ales elevilor și pedagogilor din zona nistreană:
este gata conducerea RM să renunțe la zona nistreană în numele integrării europene?
Urmăresc mass-media din Ucraina. În cadrul unui talk show moderat de Savic
Șuster, în contextul discutării nesemnării de către Ucraina a Acordurilor de
Asociere și de Liber Schimb, politicieni din cadrul puterii de la Kiev au declarat că sunt pentru
asocierea Ucrainei la UE ,
dar nu cu prețul devalorizării valutei naționale, a falimentării agenților
economici autohtoni, a creșterii tarifelor la utilități (condiție pusă de FMI
pentru acordarea unui împrumut), a dezintegrării țării ș.a.. Se pare că până în
prezent guvernarea de la Chi șinău
nu a spus niciodată „nu” partenerilor occidentali, satisfăcând toate condițiile
lor. Numai că, pentru stabilizarea, securizarea situației din zona nistreană –
de la frontiera UE – Bruxelles-ul poate pune Republicii Moldova condiția să renunțe la
zona nistreană, așa cum a condiționat Serbia – în vederea aderării la UE – să renunțe la provincia
Kosovo (s-o recunoască drept stat). Așadar, actualele autorități moldovenești ar trebui să dea un răspuns
răspicat cu privire la intențiile lor privind zona nistreană, în condițiile
lipsei oricărei viziuni, politici, strategii și tactici cu privire la
teritoriul respectiv. Căci actualmente este ca și cum guvernanții spun formal una, dar
fac cu totul alta (sau, mai exact, fac insignifiant de puțin pentru integrarea
zonei nistrene, care își consolidează independența; E. Șevciuk a declarat
recent că se așteaptă ca în 2014 sau în 2015 RMN să fie recunoscută). Elevii și
pedagogii de la Tiraspol
sunt ostaticii lipsei unei clarități, respectiv a unor acțiuni hotărâte din
partea Chișinăului cu privire la această problemă.
[Articol scris pentru portalul Moldova.org]
