SUA în RM: observator neutru sau de partea unui actor politic?

Articol pentru Moldova.org:

Ca și comentator politic nu am intenționat să comentez decizia Curții Constituționale cu privire la interpretarea Articolului 101 (2) al Constituției: „În cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile (…), Președintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern”. Curtea a stabilit că un Prim-ministru demis pentru suspiciuni de acte de corupție se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile. În nota explicativă a Curții s-a făcut trimitere la practica europeană. Într-adevăr, există mai multe cazuri notorii în UE. 

Unul dintre cei mai controversaţi politicieni europeni, Edith Cresson, a creat o întreagă dezbatere politică în 1999, atât în Franţa, unde a deţinut timp de un an poziţia de prim ministru sub François Mitterrand, cât şi în instituţiile europene, unde a ocupat timp de 4 ani funcţia de comisar european. Edith Cresson a fost primul Comisar european care si-a câstigat trista notorietate de coruptie în timpul mandatului sau. Scandalul a început după ce s-a constatat că aceasta a numit un „prieten foarte apropiat“, pe medicul stomatolog René Berthelot, pe o funcţie de cercetare finanţată din bani europeni, fără ca acesta să aibă calificările necesare. Totodată, i s-a reproşat neglijenţa de care a dat dovadă prin încheierea de contracte de finanţare cu mai multe firme din Italia, prin care s-au creat prejudicii de milioane de euro. Edith Cresson se face parţial responsabilă pentru demisia întregii Comisii Europene în 1999. Abia în 2006, Curtea Europeană de Justiţie a găsit-o pe Cresson vinovată de abuz în funcţie, fiind retras dreptul acesteiala pensia privilegiată de 30.000 de euro pe an.

Jacques Attali, unul dintre cei mai reprezentativi consilieri ai fostului presedinte al Frantei, Francois Mitterand, este cel din urma politician din perioada Mitterand care este investigat în cadrul unui proces privind corupția și exporturile ilegale de arme în Angola. Attali, fost președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a fost eliberat pentru o cauțiune de 1,5 milioane de franci francezi (225.000 euro), dupa ce a fost chemat pentru anchet, fiind acuzat de deturnare de fonduri și trafic de influență. Investigatia este centrata pe activitatea omului de afaceri Pierre-Joseph Falcone, conducatorul companiei Branco International, acuzat de trafic de arme. Firma de consultanță a lui Attali, ACA, a încasat 150.000 de dolari de la Brenco. De asemenea, Attali a folosit un avion privat pentru a face o excursie de o zi în Luanda, capitala Angolei, în 1998, zborul fiind estimat la 480.000 de franci. Falcone a trimis mai multe cadouri, care proveneau dintr-un celebru magazin de lux din Paris, Fauchon, pe adresa fostului consilier. Judecatorii îl suspecteaza pe Attali ca si-ar fi folosit influenta pentru a-l ajuta pe Falcone într-un proces legat de impozite, între autoritatile franceze și ZTS Osos, o companie slovacă.

Pe 4 februarie 2013 Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara: „Politicienii să se dea la o parte când sunt acuzaţii de corupţie sau decizii de integritate”. S-ar părea că decizia Curții Consituționale a RM se înscrie în spiritul european, prin contribuția la crearea unui mediu în care corupții să nu se poată manifesta, ceea ce îi va responsabiliza pe toți politicienii să adopte un comportament adecvat, să nu folosească instituții ale statului pentru a-și rezolva probleme de partid sau pentru a se îmbogăți prin evaziuni fiscale ori evitarea taxelor vamale. 

Dar iată că o declarație a ambasadorului SUA la Chișinău, William Moser, pe lângă faptul că m-a uimit, m-a determinat să mă pronunț și eu asupra subiectului evocat. Ambasadorul a declarat: „Decizia [Curții Constituționale] în felul în care a fost emisă ridică semne de întrebare privitor la integritatea şi independenţa sistemului judiciar din R. Moldova şi puterea acelei instituţii democratice. Statele Unite sunt îngrijorate de orice decizie judecătorească care pare să se bazeze pe afirmaţii nefondate şi zvonuriîn examinarea sesizărilor prezentate în faţa acesteia”, a declarat Moser. Pentru cei care privesc decizia din perspectiva standardelor și practicilor europene, la prima vedere pare că dl Moser, prin această declarație, este victima „afirmațiilor nefondate și a zvonurilor” cu privire la Curtea Constituțională și cu privire la decizia Curții. Prin această declarație oficialul american a comis un amestec în treburile interne ale RM, demonstrând că, în persoana sa, țara pe care o reprezintă nu mai este un observator neutru (așa cum a fost până în prezent), ci s-a plasat deschis de partea unuia dintre partidele moldovenești, susținându-l deschis pe președintele PLDM V. Filat. Nu știu de câte ori până acum domnul William Moser a pus la îndoială vreo decizie a Curții Constituționale din SUA. Dar paradoxul situației de acum este că dl Ambasador s-a arătat reticent față de spiritul european – de luptă cu corupția – în care s-a înscris sau din care a izvorât decizia Curții Constituționale.

Cunoscându-l pe dl Moser ca pe o persoană deosebit de cultă, corectă și onestă, sper că domnia sa va reveni asupra afirmației sale și o va revizui, iar SUA vor avea și de acum înainte un rol deosebit în Republica Moldova – acela al unui observator neutru și obiectiv, pentru care interesele fundamentale ale statului moldovenesc – democratizarea și stârpirea corupției – prevalează asupra intereselor de partid sau personale ale unui politician. Dincolo de acestea însă, din declarația domnului Ambasador rezultă faptul că justiția mildovenească trebuie să examineze și să se pronunțe asupra acuzațiilor care i-au fost aduse ex-Prim-ministrului, lucru care - nu se știe de ce - nu se întâmplă.    

Când patriotismul nu e o vorbă deșartă, ci viața de zi cu zi

Acest articol a fost scris pentru Moldova.org: 

Cristina Dobrojan, deși este în vârstă de 22 de ani, are o vechime în muncă de șase ani. Ea lucrează educatoare la grădinița de copii nr. 1 „Albinuța” din Căușani. A absolvit Universitatea „Ion Creangă”, specialitatea Pedagogie Generală (la secția Frecvență Redusă) și intenționează să se înscrie la un program de Masterat privind educația preșcolară, deoarece simte că vocația sa este lucrul cu copiii de vârstă preșcolară. Cu toată vechimea sa în muncă, salariul pe care îl ridică de la grădiniță nu îi ajunge pentru a se întreține, ea nefiind deocamdată căsătorită. Pentru ca să poată să-și desfășoare activitatea care îi este pe placul sufletului, Cristina lucrează în week end-uri, precum și în concedii (peste o zi), și în zilele libere, ca și ospătară la un local (o sală de ceremonii) din Căușani. La acest al doilea loc de muncă programul său începe la 9-10.00 și se încheie a doua zi dimineața – pe la 5-6.00 (deci durează aproape 24 de ore).

În perioada lunilor ianuarie – februarie – martie 2013 Cristina nu și-a primit salariul, achitat de primărie, deoarece administrația publică locală din Căușani a fost victima unei scheme de jaf din partea unor angajați ai diferitelor instituții ale statului (judecători, procurori, polițiști ș.a.) cărora autoritățile publice locale trebuie – conform unei prevederi legale – să le ofere locuințe. Întrucât primăria nu dispune de spațiu locativ de acordat, angajații din judecătorie și alte structuri de forță din Căușani au dat-o în judecată, au câștigat procesul, respectiv conturile primăriei au fost blocate, iar banii din bugetul de stat, trimiși de la Chișinău pentru plata salariilor educatorilor din grădinițe sunt transferați (aproximativ câte 40 000 Euro) – ca urmare a deciziilor judecătorești – „pătimiților” (judecătorilor et Co). Astfel, Cristinei i-au fost achitate salariile pe primele trei luni ale anului 2013 abia în aprilie.

Cristina este la curent cu faptul că miniștrii și-au mărit salariile și, conform Legii nr. 760 din 24.12.1999, în cazul demiterii Guvernului, foștii membri ai Cabinetului primesc șase salarii „compensatorii” (51 000 lei). 

Cristina Dobrojan, la ai săi 22 de ani, este o persoană care, incontestabil, merită o mențiune de la șeful statului. Desigur, nu o va primi. Pentru că nimeni dintre cei care, pentru ca să-și poată exercita profesia de pedagog în propria țară, în condițiile achitării unui salariu mizer, muncesc în cafenele ca și chelneri, nu va fi remarcat și apreciat de conducerea țării. Nu va fi, pentru că altminteri, va trebui acordat Ordinul Republicii sau alte mențiuni tuturor educatorilor din grădinițe – sau tuturor lucrătorilor din instituțiile de educație din Republica Moldova. Și atunci guvernanții își acordă ordine și medalii lor înșilor: începând cu deputații care au votat independența și care, mai toți, au în prezent afaceri prospere, și terminând cu actualul președinte al Curții de Apel sau alți angajați ai structurilor de conducere republicane, care au realizat cu succes „sarcina” de falimentare a statului Republica Moldova, din care majoritatea persoanelor cu inițiativă au plecat la muncă peste hotare.

Este posibil ca pentru actualii guvernanți Cristina să reprezinte o problemă. Nu în sensul că se vor apuca de reforme, care să conducă la creșterea salariilor educatorilor din grădinițe. Problema e alta: autorităților le-ar conveni ca domnișoara Dobrojan să plece la muncă peste hotare, de unde să trimită bani familiei rămase acasă. Numai că, legat de acest subiect, domnișoara Cristina mi-a spus tranșant: „Nu vreau să plec”. Mulți cetățeni de vârsta sa, ai Republicii Moldova, nu au suportat umilința conducătorilor statului și au plecat. Cristina însă este devotată vocației pe care o are de la Dumnezeu de a-i educa pe micuții din grădinița la care activează, iar pentru ca să poată lucra la grădiniță mai face o muncă de chelneriță. Nu cred că există un alt stat în lume în care un pedagog, pentru ca să-și poată exercita profesia, trebuie să mai lucreze în localuri (cafenele). Și nu cred că în multe state ale lumii un salariu de educatoare într-o grădiniță este echivalent cu câștigul din 2-3 week end-uri al unei chelnerițe într-o cafenea. Pe de altă parte, deși patriotismul pare o noțiune abstractă, în cazul Cristinei el a căpătat un sens concret, vizibil și impresionat pentru toți – cu excepția guvernanților RM.

Republica Moldova este o țară în care persoane din partide ajunse la guvernare se îmbogățesc, în timp ce educatoarele din grădinițe (și ceilalți pedagogi) primesc salarii umilitoare. Practic, guvernanții se îmbogățesc, fără scrupule, pe seama tuturor educatoarelor țării. Ceea ce m-a impresionat profund la Cristina este faptul că, deși suferă de pe urma persoanelor cu obrazul gros, responsabile de nivelul salariilor educatoarelor din țară, ea încă mai speră (poate de aceea nici nu a plecat în străinătate până acum) că guvernanții se vor rușina…

P.S. După ce am vorbit cu Cristina, ea nu mi-a permis să-i fac o poză, pe motiv că nu avea starea dorită. Am rugat-o să-mi trimită o fotografie în variantă electronică, dar, în modestia sa, nu mi-a mai trimis-o.                

Incidentul de la Varnița: când Guvernul este incompetent și laș

Articol scris pentru Moldova.org:

Incidentul de risc maxim pentru pacea și stabilitatea din zona de securitate (în cazul în care autoritățile moldovenești nu au capitulat în fața autorităților de la Tiraspol și nu acceptă să cedeze, fără rezistență, inclusiv armată, localitățile moldovenești pe care forțele pro-rusești vor să le cotropească și anexeze), produs în noaptea de vineri spre sâmbătă (26/27.04), în satul Varnița, aflat sub jurisdicția Republicii Moldova (raionul Anenii Noi), a scos în evidență, o dată în plus, starea jalnică (din punctul de vedere al viziunii, al competenței – implicit, organizatoric, dar și din punctul de vedere al demnității – atât umane, cât și naționale/statale) a autorităților de stat de la Chișinău. Din fiecare incident (mai ales din unul ca cel de la Varnița), societatea trebuie să scoată învățăminte, pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete niciodată. Desigur, pentru a fi evitate, ele trebuie prevenite în primul rând de serviciile responsabile (atât SIS, cât și MAI, departamentul Reintegrare ș.a.).

Așadar, câteva aspecte legate de ceea ce s-a întâmplat la Varnița pot fi punctate:

1. Actualul Guvern moldovenesc (ca și cel condus până nu demult de V. Filat) este incapabil să facă față situației dificile din zona nistreană (de securitate) a Republicii Moldova. Unul dintre locuitorii satului Varnița a spus-o tranșant într-o știre a unei televiziuni de știri din Chișinău: „Conducerea noastră e impotentă, pe noi nu are cine ne ajuta. Noi singuri de-acum trebuie să ieșim, să ne adresăm la ambasadele Uniunii Europene, să ne ajute cu ceva”. Se pare că în condițiile în care Guvernul nici nu este capabil să facă față, nici nu recunoaște incapacitatea sa, societatea moldovenească trebuie să se adreseze ONU, Consiliului Europei, UE și altor organizații internaționale să ajute la apărarea statului moldovenesc de atacurile forțelor regimului din zona nistreană, finanțat de Federația Rusă, întrucât organele de stat ale RM au fost capturate de structuri mafiote (conform DEX, „mafie” înseamnă „Grup de persoane legate între ele prin preocupări comune și care îsi apără reciproc interesele (meschine)”).

2. În codițiile incapacității de a face față situației și lașității Guvernului moldovenesc, cetățenii moldoveni din satele din zona de securitate, precum și cei din întreaga republică, trebuie să se organizeze pentru a-și apăra Patria. Vagoanele, pe care regimul de la Tiraspol a încercat să le instaleze în Varnița, au fost ridicate și retrase numai datorită prezenței, poziției ferme și acțiunilor localnicilor din Varnița. În noaptea de vineri spre sâmbătă, inima Țării Moldovei a fost la Varnița, nu în Chișinău. Ea a bătut în piepturile bărbaților din Varnița, nu în cele ale Președintelui, Prim-ministrului, membrilor Guvernului și Parlamentului. 

3. Unul dintre locuitorii Varniței  a spus reprezentanților „Vămii” regimului de la Tiraspol (în reportajul televiziunii de știri din Chișinău): „Acesta este pământul nostru. Pământul vostru este peste Nistru”. Autoritățile moldovenești trebuie să întreprindă măsuri concrete privind rezolvarea pe etape a problemei zonei nistrene. În primul rând, trebuie revendicată retragerea armatei rusești și a forțelor paramilitare din Bender, în vederea trecerii celor șapte localității basarabene (Bender, Gâsca, Proteagailovca, Merenești, Chițcani, Cremenciug și Zahorna) sub jurisdicția RM. Desigur, în condițiile în care Guvernul de la Chișinău, servind nu poporul Republicii Moldova, ci structuri mafiote, care au impus monopoluri, ceea ce a condus la impunerea unor tarife la utilități de câteva ori mai mari pe teritoriul aflat sub jurisdicția RM decât în zona nistreană, retrocedarea localităților respective nu este posibilă deoarece majoritatea locuitorilor lor nu va accepta să facă parte dintr-o țară cu structuri de stat capturate, care prin ceea ce adoptă – sporesc veniturile cercurilor mafiot-oligarhice.

4. Reprezentantul administrației nistrene a afirmat în timpul incidentului că, acum o lună, în cadrul unei reuniuni la Odesa, cu participarea reprezentanților Guvernului de la Chișinău, aceștia din urmă și-au dat acordul privind instalarea posturilor vamale la Varnița. Întrucât autoritățile moldovenești tratează poporul Republicii Moldova fără vreun elementar respect – nu îl informează despre ceea ce semnează, ci îl pune în fața faptului împlinit – se impune o investigație cu privire la angajamentele asumate de autoritățile moldovenești în fața celor nistrene și pedepsirea celor care au semnat acte în defavoarea intereselor statului moldovenesc, inclusiv intentarea de dosare penale pentru înaltă trădare de stat (trebuie stabilit dacă nu au fost corupți, pentru că funcționari de stat raționali, cu bun-simț, nu pot semna acte împotriva intereselor propriului stat).

5. Dacă autoritățile incompetente și lașe de la Chișinău nu pot să apere populația unei localitatăți aflate sub jurisdicția RM (Varnița), cum vor putea ele să apere populația mldovenească din zona nistreană, aflata în afata jurisdicției statului moldovenesc? Pe 22.04.2013, sub semnătura Veronicăi Gangan, „Радио Приднестровья” a difuzat o știre, intitulată: „Молдовений нистрень дореск ка лимба молдовеняскэ сэ се фолосяскэ пе пичор де егалитате ын тоате домениле деактивитате”. În știre se menționează: „Униуня Молдовенилор дин РМН а прегэтит о адресаре кэтре шефул статулуй нистрян Еужен Шевчук ын каре се чере де а елабора ун програм комплекс де дезволтаре а лимбий молдовенешть пентру вииторий 10 ань.

            Ын адресаря соноризатэ де Валериан Тулгара прешединтеле Мишкэрий обштешть републикане ын тимпул Конгресулуй VII ал УМ се чере де а мажора нумэрул де емисиунь ын лимба молдовеняскэ ла ПРН ши Примул канал републикан, ын мод облигаториу де а лэржи оризонтул куноштинцелор елевилор ши студенцилор деспре плаюл натал, компоненца мултинационалэ а попорулуй нитрян ши а лимбий молдовенешть. Потривит прешединтелуй Униуний Молдовенилор, Валериан Тулгара ын адресаре есте ремаркат ши фаптул кэ «лимба молдовеняскэ сэ се фолосяскэ пе пичор де егалитате ку чя русэ ши украинянэ ын тоате доменииле де активитате, дэриле де сямэ прекум ши аресэриле персоанелор офичиале».

            Галина Гурски, прешединтеле Униуний Скриторилор дин РМН, секция молдовеняскэ, ын рапортул сэу презентат ла конгресул VII ал Униуний Молдовенилор, де асеменя, а менционат нечеситатя де а тримите ла адреса прешединтелуй РМН ун месаж ын каре се ва реитера фаптул кэ «ын цара ноастрэ ла егал сынт експусе ын Конституцие лежиле де дезволтаре а челор трей лимбь офичиале. Ши дакэ молдовений нистрень депун ефорт колосал ынтру дезволтаря нациуний, ачештя сэ фие гратифкаць ку дистинкций де стат пентру мунка лор обштяскэ ын нумеле вииторулуй РМН»”.

            Este semnul deșteptării conștiinței naționale a moldovenilor din zona nistreană. Cu părere de rău, în demersul lor, compatrioții noștri nu pot conta pe sprijinul Guvernului de la Chișinău, preocupat în primul rând de schemele de îmbogățire (pe seama bugetului de stat) a șefilor partidelor aflate la guvernare.

            Ce păcat că în condițiile în care poporul Moldovei, atât din teritoriul aflat sub jurisdicția RM, cât și din zona nistreană, dă dovadă de demnitate și își dorește o viață mai bună, are în cale un singur obstacol major – un Guvern incompetent și laș (în privința corupției membrilor Cabineului, trebuie să se pronunțe organele abilitate).  

Sistemul electoral mixt: RM a renunțat la zona sa estică?

Articol scris pentru Moldova.org:

Vineri, 19 aprilie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege vizând amendamente la Codul Electoral (a fost adoptat sistemul mixt). Conform noilor prevederi, care urmează să fie promulgate de Președintele RM și să fie publicate în „Monitorul Oficial”, respectiv să intre în vigoare, cetățenii RM vor vota în circumscripții uninominale pe două liste: pe o listă a partidelor și pe o listă cu candidați – persoane fizice. Sunt modificări care apropie RM de standardele europene, deoarece în prezent sistemul mixt este utilizat în țări din Europa Centrală, în Germania ș.a.. Prevederea care stârnește nedumerire este cea care plasează în aceeași categorie cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotarele țării (diaspora) și cetățenii RM din zona nistreană, aflată în afara jurisdicției autorităților de la Chișinău: toți aceștia vor vota pe o singură listă – cea a partidelor. În primul rând, prin această reglementare a fost încălcat un principiu fundamental atât al Constituției RM, cât și al tratatelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care RM este parte: egalitatea cetățenilor în fața legii. Dacă un cetățean domiciliat în Republica Moldova (de ex. în Chișinău) va vota pe două liste, iar un alt cetățean domiciliat în Republica Moldova (de ex. în Grigoriopol sau Bender) votează doar pe o listă, înseamnă că cel din urmă este discriminat. În al doilea rând, prin această prevedere, autoritățile moldovenești au transmis comunității internaționale un semnal clar: Republica Moldova a renunțat la zona nistreană – cetățenii săi de acolo sunt considerați ca fiind „în străinătate”. Acest semnal este cu atât mai grav cu cât din 11 aprilie 2013 autoritățile zonei nistrene (sprijinită, se știe, de Federația Rusă) încalcă flagrant Acordul ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992, împiedicând activitatea Poliției moldovenești în Bender. Astfel, prin indiferența de care dau dovadă, autoritățile moldovenești au arătat că au abandonat (sau sunt în proces de abandonare) teritoriul respectiv și noul procuror general poate intenta dosare penale celor responsabili de trădare de stat.

Cu regret, grupul parlamentar al PD, care a propus proiectul de lege, nu s-a consultat cu societatea civilă, în speță cu specialiștii de la Facultatea de Științe Politice a USM. Dacă ar fi apelat la facultatea respectivă, la care activez, aș fi putut să le aduc precedentul sau exemplul statului Cipru, care se confruntă cu o problemă, în mare, similară celeia privind zona nistreană a RM. Conform reglementărilor cipriote, în Parlament acced deputați aleși în circumscripții din zona greacă (56 mandate – 70%) și din zona turcă (24 mandate – 30%), în funcție de ponderea celor două comunități în totalul populației. În Parlament mai intră reprezentanții comunităților maronită, romano-catolică și armeană (câte unul din partea fiecăreia), astfel numărul total de deputați este 83. Întrucât autoritățile din zona turcă nu acceptă organizarea scrutinelor naționale, inițiate de Nicosia, cele 24 locuri (mandate) rămân neocupate, până la soluționarea conflictului. Astfel, autoritățile de la Nicosia nu au renunțat la partea nordică a insulei, așa cum autoritățile de la Chișinău au renunțat la zona estică.

Consider că exemplul Ciprului poate fi urmat de autoritățile Republicii Moldova, dacă actualii guvernanți mai au o fărâmă de patriotism și de responsabilitate politică în fața națiunii și a generațiilor viitoare. 

          Un alt proiect de lege, votat ieri, de 51 deputați, în lectură finală, a vizat cele 270 000 de cetățeni ai Republicii Moldova, care încă nu și-au perfectat buletine de identitate (se folosesc de pașapoartele vechi sovietice, în care le-a fost aplicată ștampila de cetățeni ai RM). Conform legii votate în lectura a doua, această categorie de persoane nu va putea vota la alegeri, dacă nu își va perfecta buletine de identitate. Chiar dacă legea obligă autoritățile să elibereze gratis buletinele de identitate celor 270 000 de pensionari, mulți dintre ei nu pot să meargă la Secțiile de pașapoarte, în principal din motive de sănătate. De exemplu, unchiul meu de la Briceni (pensionarul D.L.) mi-a spus că ar vrea să meargă la următoarele alegeri să voteze pentru PL. Dar dacă a fost lipsit de dreptul de a alege, nu va merge. Proiectul legii a fost propus de PL. Unchiul meu mi-a spus că el nu are de gând să-și facă buletin de identitate, ca protest față de tratamentul inuman al guvernării față de pensionari (primește o pensie de 1300 lei cu tot cu majorarea recentă, soția sa – 880 lei). El știe că pe timpul URSS statul avea grijă de pensionari, nu își bătea joc de oameni, nu îi umilea, de aceea va rămâne cu acel pașaport... În cazul său, se produce „efectul bumerangului”: cetățenii RM susținători ai PL, care dețin pașapoarte de tip vechi (sovietic) nu vor putea vota pentru PL la următoarele alegeri. Totuși, prin propunerea nelipsită de perfidie a unei foste deputate PL se urmărește lipsirea de vot a susținătorilor PCRM, întrucât marea lor majoritate votează pentru comuniști. Probabil, liberalii sunt gata să sacrifice votul unor susținători de ai săi (cum e unchiul meu), dar să lipsească PCRM-ul de un număr mai mare. În orice caz, o asemenea inițiativă nu face față unui partid care se sprijină pe valori liberale și democratice. Dacă unii pensionari nu pot sau nu vor să se lipsească de pașaportul sovietic, să exploatezi aceasta în interes electoral nu mi se pare corect.       

De ce RM are nevoie de un Guvern al demnității naționale

            Articol scris pentru Moldova.org:

            Există mai multe acuze la adresa actualului Guvern. Republica Moldova este cel mai sărac stat din Europa. Iar această stare se datorează faptului că RM este cel mai corupt stat din Europa. Drept consecință, continuă exodul forței de muncă din statul moldovenesc, atât în Rusia cât și în UE. Chiar astăzi la Ambasada României din Chișinău am văzut o mulțime de oameni, mulți dintre care își doresc cetățenia română pentru a putea călători în statele UE. Cu regret, toate acestea scot în evidență lipsa respectului Executivului față de demnitatea cetățenilor țării, care – neavând condiții normale pentru a-și desfășura activitatea acasă – sunt nevoiți să-și părăsească familiile, copii și părinți, pentru a-i putea întreține cu banii transferați din străinătate. Mulți își iau peste hotare și familiile.

În afară de incapacitatea de gestionare eficientă a situației social-economice a țării, actualul Guvern mai înregistrează și alte deficiențe la capitolul demnitate. Din 10.04.2013, autoritățile nistrene încalcă Acordul ruso-moldovenesc semnat la 21 iulie 1992, interzicând activitatea Poliției în Bender și în satele din împrejurimi (de pe malul drept al Nistrului) – act fără precedent în ultimii 21 de ani. Autoritățile RM sunt inconștiente sau sunt speriate și nu răspund la această încălcare gravă. Mai mult, într-un interviu acordat marți, 16 aprilie, de șeful administrației de la Bender, Iu. Ghervaziuc, unul dintre jurnaliști l-a întrebat când va trece Varnița în zona nistreană, ținând cont de faptul că în conformitate cu „Constituția RMN” satul aparțiene Nistreniei. Ghervaziuc a răspuns că se lucrează în acest sens. Este semnificativ că astăzi, când am vrut să revăd interviul de marți pe You Tube, nu l-am mai găsit. Probabil, Ghervaziuc s-a scăpat cu vorba, iar după ce autoritățile nistrene și-au dat seama, au eliminat clipul respectiv de pe Internet. În același interviu, Șeful administrației de la Bender afirma: „Eventualitatea unui conflict armat nu este verosimilă. RM înțelege că nu e 1992 și RMN are destule forțe și mijloace pentru ca să dea riposta cuvenită nu pe teritoriul său”. Șeful administrației de la Bender sugera că armata zonei nistreane (probabil, inclusiv rămășițele armatei ruse) este gata să atace restul teritoriului moldovenesc...

Într-un fel, se poate afirma că zona nistreană a început atacul asupra restului teritoriu moldovenesc prin încălcarea Acordului din 1992 – prin interdicția pentru polițiști de a purta uniforme (fără aceasta ei nu își pot exercita atribuțiile de servici). După războiul din 1992 zona nistreană a rămas cu câteva „probleme” nerezolvate. În hărțile editate de administrația nistreană șase sate din stânga Nistrului (Molovata Nouă, Cocieri, Doroțcaia, Pârâta, Pohrebea, Coșnița) și două de pe malul drept (Varnița și Copanca) sunt incluse în teritoriul „RMN”, chiar dacă din 1992 până în prezent se află sub jurisdicția RM. De aceea, scăparea cu vorba a lui Iu. Ghervaziuc a scos la lumină intențiile agresive ale administrației nistrene, care își dorește preluarea celor opt localități, începând cu Varnița.

Situația din Republica Moldova poate fi comparată într-o oarecare măsură cu situația din Coreea. Acolo regimul militarist din Coreea de Nord a amenințat că va ataca Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul au făcut apel la comunitatea internațională și câteva state au asigurat Coreea de Sud de sprijin (SUA și Japonia). În Moldova, în timp ce Moldova de Est amenință Moldova de Vest cu agresiunea, încălcând Acordul din 1992 pe baza căruia s-a menținut până acum pacea în zona de securitate, Guvernul de la Chișinău nu numai că nu s-a adresat comunității internaționale după ajutor, dar nici măcar nu a cerut explicații Rusiei (Ambasadei din Chișinău) – „garantul” păcii pe Nistru (în fapt, susținătoarea zonei nistrene). În condițiile dezinteresului autorităților moldovene, se crează impresia că ele sunt gata să abandoneze cele opt localități aflate demult în vizorul armatei zonei nistrene.

 Ieri mass-media au informat despre concedierea de la 1 Kanal din Moscova a cunoscutului prezentator Ivan Urgant. Cauza a fost afirmația sa într-o emisiune: „Am tăiat verdeața așa cum ar tăia un comisar roșu locuitorii unui sat ucrainean”. Ministerul ucrainean de Externe a declarat ca această frază pune la îndoială relațiile de prietenie între Rusia și Ucraina. În urma protestului, cel vinovat a fost concediat. Acum două săptămâni mass-media au informat despre interdicția de a intra pe teritoriul Ucrainei primită de doi cetățeni ai RM – Dragoș Galbur și Vlad Durnea. Autoritățilemoldovenești nici nu au încercat să afle cauzele și să apere interesele celor doi.

Dacă mai adăugăm în această listă transmiterea în folosința Ucrainei a sectorului din satul Palanca al șoselei Odesa-Reni, neprimirea de către RM a terenului de pe malul Dunării în zona satului Giurgiulești, acordul Filat-Timoșenko cu privire la transmiterea de către RM Ucrainei a 20 ha din satul Naslavcea, în zona hidrocentralei Novodnestrovsk, vedem că lipsa de demnitate este, cu părere de rău, o constantă a actualului Guvern.

Iată de ce consider că este nevoie de o schimbare în Guvernul RM. Demiterea Guvernului, la 5 martie, a oferit această oportunitate. Acum totul depinde de partidele parlamentare. În orice caz, la desemnarea noilor miniștri (inclusiv al Externelor și al Reintegrării), bine ar fi ca unul dintre principalele criterii să fie – demnitatea (trăsătura de caracter care impune respect).

Regimul din zona nistreană e gata să lupte pe teritoriul RM

Șeful administrației de la Bender (Iurie Ghervaziuc): „Eventualitatea unui conflict armat nu este verosimilă. RM înțelege că nu e 1992 și RMN are destule forțe și mijloace pentru ca să dea riposta cuvenită nu pe teritoriul său”. Iată de unde curajul șefului de la Bender: armata din zona nistreană (inclusiv rămășițele armatei ruse) este gata să atace restul teritoriului moldovenesc... Au început atacul prin încălcarea Acordului din 1992 - au interzis activitatea Poliției în Bender. Urmează preluarea Varniței! Principala lor armă este V. Filat la șefia Guvernului și electoratul care îl votează pe Filat. Cu asemenea „mijloace”, nu e nevoie de armată pentru ca să-și atingă scopurile. Cu actualul premier, RM se dezintegrează „pe cale naturală”...

P.S. Joi, 18 aprilie, am constatat că au eliminat clipul de pe You Tube. Probabil și-au dat seama că Ghervaziuk a făcut o scurgere de informație...

Ceva despre PL și imperativele momentului politic

Titus Livius (sec. 1 î.H., cu circa 100 ani înainte de cucerirea Daciei) scria: „Părerea mea e că fiecare om trebuie să se străduiască a-și da seama cum a fost viața romanilor, ce obiceiuri au avut, prin ce bărbați și prin ce mijloace s-a întemeiat și a crescut puterea Romei în timp de pace și de război, apoi cum, slăbind treptat, treptat, au decăzut mai întâi moravurile și apoi oamenii din ce în ce mai mult, până ne-am prăvălit în mocirlă, încât am ajuns în actualele vremuri să nu mai putem îndura nici păcatele noastre, nici primi leacuri de îndreptare” (P.L. Tonciulescu, E. Delcea „Secretele Terrei”, Craiova, 2001, p. 184). Se pare că această caracterizare se potrivește situației de acum din Republica Moldova.

Ciudată Țara Moldovei de azi... În prezent avem:

1. Un Guvern demis, care menține stabil RM în topul celor mai sărace și corupte țări din Europa,

2. Polițiști moldoveni bătuți/umiliți și cărora li se interzice să activeze la Bender (Rusia a denunțat, astfel, Acordul din 21 iulie 1992),

3. Moldoveni din zona nistreană și din raionul Noua Suliță (nordul Basarabiei) care mulțumesc lui Dumnezeu că nu fac parte din teritoriul aflat sub jurisdicția RM (și care deși râd de noi, ne jelesc totuși),

4. Formațiuni de cazaci în proces de formare în autonomia găgăuză,

5. Cereri de autonomie în raionul Taraclia (din partea minorității bulgarilor),

6. Cel puțin doi cetățeni moldoveni (Vlad Durnea și Dragoș Galbur) cărora Ucraina le-a interzis accesul pe teritoriul Ucrainei, iar Ministerul de Externe de la Chișinău nici nu a încercat să le apere onoarea, fiind indiferent față de umilința la care au fost supuși când li s-a refuzat să treacă frontiera,

7. Tot mai mulți cetățeni – atât muncitori calificați sau necalificați,  persoane cu facultate, cât și oameni de afaceri – care emigrează pentru a putea avea o viață decentă (oamenii de afaceri – pentru a scăpa de presiunile și poverile ilegale ale Fiscului moldovenesc),

8. Ieșirea la iveală a modului arbitrar în care activează Fiscul, la comanda premierului,

9. Lipsa unor măsuri la Vamă (condusă de fostul administrator al afacerilor lui V. Filat), ca răspuns la multiplele cazuri de contrabandă depistate de organele de investigație din România,

10. Miniștri cu dosare de corupție intentate,

11. Prețuri la unele tipuri de medicamente de patru ori mai mari decât în Ucraina sau zona nistreană,

12. Monopoluri, respectiv prețuri mari atât la utilități, cât și la diverse tipuri de produse și servicii,

13. Refuzul lui E. Șevciuk de a se întâlni la Lvov cu premierul Filat (18-19 februarie a.c.), deci lipsa de încredere a șefului administrației de la Tiraspol în premierul moldovean.

       Lista poate continua. Cu toate astea, la Chișinău se discută re-investirea Guvernului, cu aceeași persoană la șefia Cabinetului (posibil și cu aceleași persoane în posturile de miniștri)... Uitându-te la rezultatele activității Guvernului actual, îți dai seama că acesta s-a dezonorat. Este nevoie de o nouă echipă, care să fie credibilă și respectată – atât de partenerii externi, de administrația de la Tiraspol, de comunitățile minorităților etnice din țară, cât și de populația majoritară a țării… De aceasta are nevoie atât societatea moldovenească, cât și cele trei partide din fosta AIE. Dar pare că premierul în exercițiu gândește/vede altfel treaba… 

         În situația actuală, liderul PL, Mihai Ghimpu, pare singurul om politic care s-a pătruns de responsabilitatea de a determina schimbarea de care are nevoie societatea moldovenească. Hotărârea cu care își susține demersul (care l-a costat până acum pierderea grupului celor șapte deputați „reformatori”), merită aprecierea și cred că va fi apreciată la următorul scrutin (dacă va reuși să atragă în echipa sa persoane inteligente și capabile să explice electoratului poziția partidului). Chiar dacă motivația poziției sale tranșante, așa cum a explicat M. Ghimpu, vizează dorința de a obține un rezultat cât mai bun la alegerile din 2014, de data aceasta interesele societății moldovenești coincid cu interesele de partid ale liberalilor…

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

Discrepanțele dintre statele bogate și cele sărace. Implicații în politica mondială

            Tezele prelegerii nr. 10, pe tema: „Discrepanțele dintre statele bogate și cele sărace. Implicații în politica mondială”, la disciplina „Politica mondială” (anul II Licență, specialitatea Relații Internaționale):

1. Pe parcursul întregii sale evoluții, omenirea s-a caracterizat prin existența unor state bogate și sărace. În trecut statele bogate erau imperii care își adunau bogăția prin jefuirea altor state sau a popoarelor care nu își creaseră state (Imperiul Roman, Spania, Marea Britanie ș. a.).

2. O dată cu apariția capitalismului statele care au adoptat modul de producție respectiv, au arătat că un stat poate fi bogat datorită muncii (modului de producție respectiv) și nu datorită jafului (ex. Finlanda).

3. În epoca contemporană a globalizării statele se specializează din punct de vedere economic :

- state industrializate;

- state agrare;

- state turistice (ex. Maldive);

- state în care sunt produse și folosite tehnologii informaționale (high tech);

- state care produc puțin și beneficiază de producția statelor dezvoltate (ex. Etiopia).

4. Statele dezvoltate au nevoie de piețe în care să își vândă produsele. De asemenea, materia primă folosită de statele dezvoltate se găsește adesea în statele slab dezvoltate.

5. Politica mondială vizează interacțiunea statelor dezvoltate cu statele mai puțin dezvoltate, în vederea asigurării accesului la piețe și la materii prime (mai ieftine).

6. Intervenția SUA în Irak, pe lângă motive umanitare (respectarea drepturilor omului), mai are și motive economice, pentru că SUA nu va interveni într-un stat fără să țină cont de factorul economic (vezi ex. statului Sahara Occidentală, ocupat de Maroc, spre deosebire de ex. Kuweit-ului, ocupat în 1991 de Irak).

7. Factorul economic în Teoria Realismului este cel mai important deoarece asigurarea accesului la resurse și la piețe de desfacere determină politica mondială contemporană.

8. Datorită sărăciei, statele slab dezvoltate constituie focare de potențial conflict (export al instabilității) pe plan regional și pe plan mondial. Acolo se pot dezvolta organizații teroriste, din această cauză actorii mondiali importanți urmăresc, pe lângă interese economice, asigurarea securității regionale și internaționale.

9. Corporațiile transnaționale (CTN) beneficiază în urma intervenției actorilor mondiali importanți în statele slab dezvoltate.

10. CTN-urile sunt sprijinite de guvernele statelor dezvoltate pentru ca să investească în state slab dezvoltate, pentru a-și asigura profituri mari (inclusiv datorită forței de muncă ieftine). CTN-urile plătesc grosul impozitelor în statele dezvoltate și contribuie financiar în campaniile electorale din statele dezvoltate.

           

Anunț BOMBĂ la Bender: interdicție pentru polițiști de a se deplasa în uniforme!

Articol scris pentru Moldova.org:

În ziua în care la Chișinău președintele Nicolae Timofti a făcut public faptul că V. Filat este candidatul pentru funcția de Prim-ministru al noului Cabinet, șeful administrației orașului Bender Iu. Ghervaziuk a anunțat că în conformitate cu o decizie adoptată de autoritățile locale, poliţiştilor care activează în Tighina li s-a interzis să se deplaseze în uniforme în oraș și în satele Gâsca și Proteagailovca. În vederea îndeplinirii deciziei, începând cu 11 aprilie, miliția va curma deplasarea polițiștilor în uniforme prin reținerea acestora și transportarea lor în secțiile miliției. Scopul acestor acțiuni este „stabilizarea situației din oraș”. Decizia va fi transmisă Comisiei Unificate de Control, care conduce operațiunea de pacificare pe Nistru. Ghervaziuk a declarat că nu garantează faptul că, în aceste condiții, conflictul armat nu va reizbucni.

Acest anunț neașteptat are câteva semnificații. În primul rând, o decizie de o asemenea importanță, care periclitează direct pacea în zona de securitate, nu putea fi luată de administrația locală, fără avizul (sau la indicația) autorităților de la Tiraspol (în speță, al „președintelui” E. Șevciuk). Nu exclud nici „acordul” (dacă nu scenariul) Moscovei. Anunțul denotă curajul pe care îl are administrația din zona nistreană pe fundalul lipsei de autoritate în structurile de stat de la Chișinău. În urma războiului din martie-iulie 1992, în pofida discursului propagandistic conform căruia Nistrenia (Pridnestrovie) nu a făcut parte istoric din Moldova – fiind vorba de malul stâng la Nistrului – administrația nistreană a anexat cu tupeu localitățile Bender, Gâsca, Proteagailovca, Merenești, Chițcani, Cremenciug și Zahorna de pe malul drept al Nistrului (Basarabia). Necazul (ciuda) lor a constat în faptul că în virtutea acordului ruso-moldovenesc din 21 iulie 1992, Poliției moldovenești i s-a permis să activeze în Bender (de asemenea, în oraș mai activează două instituții penitenciare, aflate în subordinea Republicii Moldova). Se pare că în condițiile vidului de putere de la Chișinău (legitimitatea președintelui este contestată de opoziția comunistă, Guvernul este interimar – deci nu are împuterniciri depline – în urma demiterii), structurile administrative și militare de la Tiraspol vor să scape de orice prezență a instituțiilor de stat moldovenești în Bender, pentru a efectua anexarea deplină a unei părți a Basarabiei. În acest sens,  Ghervaziuk a declarat chiar că administrația pe care o conduce a propus transferarea Sovietului Suprem la „RMN” de la Tiraspol la Bender. Se urmărește integrarea deplină a teritoriului basarabean în formațiunea teritorială sprijinită de Federația Rusă.

După cum se știe, până la sfârșitul zilei de 10 aprilie, autoritățile moldovenești nu au oferit nici un răspuns la această umilire a statului Republica Moldova. Probabil, nici nu are cine să dea un răspuns răspicat, deoarece miniștrii sunt interimari, iar prin desemnarea lui V. Filat la funcția de Prim-ministru președintele N.Timofti a arătat iresponsabilitatea de care suferă, acum fiind clar că provizoratul și incertitudinea în Guvern vor continua (și pot continua ca și în cazul alegerii șefului statului – câțiva ani). În aceste condiții, anunțul lui Timofti a constituit semnalul pentru acțiuni hotărâte din partea administrației de la Tiraspol, în vederea realizării restanțelor care le-au rămas în urma războiului din 1992.

În condițiile în care V. Filat se agață cu disperare de putere, nefiind capabil să gestioneze o situație atât de grea ca cea a conflictului din zona nistrană, iar președintele N. Timofti nu este capabil de nimic altceva decât de a fi la dispoziția lui V. Filat și de a-i vocifera mesajele, Republica Moldova, pradă degradării politice în care a ajuns, printr-o minune își mai poate păstra prezența (instituțiile) în zona de securitate…  

            P.S. Două regimuri - cel de la Phenian (Coreea de Nord) și cel de la Tiraspol (zona nistreană a RM, sprijinită de Federația Rusă) întreprind acțiuni clare pentru declanșarea de războaie... Comunitatea internațională - ONU și alte organizații internaționale - ar trebui să abordeze cele două cazuri în ansamblu și să ia măsuri adecvate... Desigur, pentru ca să se întâmple asta, ar trebui să existe autorități la Chișinău, care să sesizeze Consiliul de Securitate al ONU. Dar autoritățile moldovenești sunt paralizate de frica de a nu pierde schemele...

Despre instalarea posturilor de verificare ale RM pe linia de demarcare din zona nistreană

Astăzi „Ministerul de Externe” de la Tiraspol a dat publicității un comunicat de presă cu privire la „Declarația” instituției „în legătură cu informația parvenită, referitoare la măsuri la granița între Republica Moldovenească Nistreană și Republica Moldova, planificate de organe moldovenești ale puterii”. În document se menționează că pe 28 martie 2013 pe adresa „părții Nistrene”, de asemenea a altor reprezentanți ai participanților la procesul de negocieri în formatul «5+2» a parvenit un apel al„reprezentantului pentru probleme politice în reglementarea nistreană din partea Republicii Moldova” Eugen Carpov, de înștiințare despre măsuri, pe care partea moldovenească intenționează să le desfășoare în timpul apropiat „la granița de stat între Nistrenia și Moldova”. După cum rezultă din notificarea respectivă,în cadrul dialogului între UE și RM privind liberalizarea regimului de vize, Chișinăul intenționează să întreprindă măsuri, îndreptate spre asigurarea controlului fluxurilor migraționale și a evidenței cetățenilor străini, care sosesc în Republica Moldova. 

În particular, Republica Moldova în mod unilateral, fără o coordonare adecvată la nivel bilateral sau multilateral internațional și în cadrul Comisiei Unificate de Control, a decis să organizeze controlul migrațional al cetățenilor în șase puncte de control: Hârbovăț (Anenii Noi), Hagimus (Căușeni), Dubăsari, Criuleni, Rezina, Sănătăuca (Florești). În notificarea reprezentantului politic moldovean se arată că procedura evidenței, care vizează înregistrarea prin scanarea electronică a documentelor, va fi înfăptuităde angajați ai Oficiului pentru Migrație și Refugiați al Republicii Moldova. Deși în notificare se spune că realizarea acestor acțiuni va începe în luna mai, după informațiile „MAE al RMN”, RM deja desfășoară „o muncă activă” privind instalarea unor „terminale grănicerești-vamale cu drepturi depline la granița moldo-nistreană”. A fost remarcat un șir de fapte privind verificarea și scanarea documentelor „cetățenilor RMN” care intră pe teritoriul RM, care au cetățenia FR și Ucrainei, cu explicații verbale privind regimul controlului pașapoartelor. 

„MAE” al „RMN” și-a exprimat „îngrijorarea profundă” legatăde faptul că acțiunile întreprinse de „partea moldovenească” nu au fost coordonate cu „reprezenranții competenți ai Nistreniei” în nici unul din „numeroasele formate” (?) în cadrul cărora se poartă dialogul între părți. „Chestiunea privind organizarea punctelor controlului migrațional, inclusiv în zona de securitate, nu a fost ridicată de reprezentanții moldoveni nici în CUC, nici la întâlnirea «Consultațiilor permanente [în formatul 5+2]» la Lvov, pe 19 februarie, nici în cursul întâlnirilor reprezentanților politici ai părților”. 

„Îngrijorări specifice” pentru partea nistreană creazăposibilitatea utilizării diverselor „măsuri coercitive sau discriminatorii” în raport cu cetățenii Federației Ruse, Ucrainei și ai altor țări, care locuiesc în Nistrenia și care trec „granița de stat moldo-nistreană”. În acest sens,„MAE al RMN” invită participanții internaționali în procesul de negocieri privind reglementarea nistreană la monitorizarea atentă a situației, în scopul de a promova realizarea deplină a drepturilor și intereselor legitime ale acestei categorii de cetățeni. Instituția consideră că plasarea de către partea moldovenească a unor bariere suplimentare în calea cetățenilor intră în contradicție cu eforturile depuse de către părți și participanții internaționali în procesul de negocieri, în vederea asigurării libertății de circulație a cetățenilor. Anul trecut și la începutul anului 2013, eforturile părților s-au axat pe coordonarea diferitelor proiecte de acorduri, care vizează realizarea drepturilor legitime ale cetățenilor din Nistrenia și Moldova la libera circulație, inclusiv decizia protocolului „Privind unele măsuri urgente pentru a asigura libera circulație a populației Nistreniei și Republicii Moldova”. 

Par ciudate aceste „îngrijorări” expuse de autoritățile unei formațiuni teritoriale (nerecunoscute de nimeni), care de multă vreme a instalat posturi atât ale controlului migrațional, cât și grăniceresc, vamal, inclusiv al „Comitetului Securității de Stat”. Domnișoara ministru NinaȘtanschi sau este nepricepută, sau îi consideră pe cei care citesc comunicatul„ministerului” său nepricepuți: cum poate avea pretenții față de acțiunile de instalare a posturilor moldovenești de control al fluxului de persoane formațiunea teritorială care are de multă vreme asemenea posturi pe linia de demarcare din zona de securitate? Mi se pare de bun simț, ca fiind simplu de înțeles faptul că Republica Moldova trebuie să-și asigure seciritatea la linia de demarcare în zona nistreană, în condițiile în care nu poate controla frontiera sa estică cu Ucraina. Autoritățile moldovenești nu trebuie să permită intrarea pe teritoriul aflat sub jurisdicțai sa a unor bande (eventual, înarmate) de cazaci sau bandiți din zona nistreană. Într-un film postat recent pe Internet se vorbește despre faptul intrării pe teritoriul controlat de Guvernul moldovean a câtorva camioane ale Armatei a 14-a, care „au transportat mobilă”. Cine a controlat acele camioane, dacă la linia de demarcare nu există poliția de frontieră? 

Cu toate că noile măsuri par absolut justificate și întârziate (nu numai legat de procesul de negocieri privind semnarea Acordului de liberalizare a regimului de vize), am văzut pe un site de știri din Chișinău un interviu acordat de un fost vice-ministru de externe, care a criticat măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești. Asemenea critici sunt o reacție la risipirea mitului conform căruia dacă Republica Moldova nu are posturi ale poliției de frontieră la linia de demarcare din zona de securitate, ea este un stat integru. O abordare realistă solicită luarea unor măsuri clare de securizare a liniei de demarcare: pentru obținerea regimului lberalizat de vize, pentru un control vamal eficient (care să evite orice evaziune a taxelor vamale), pentru evidența persoanelor intrate pe teritoriul controlat de autoritățile moldovenești, care să fie responsabilizare și care să conștientizeze că se aflăla evidență și în cazul comiterii unor crime, vor fi identificate și pedepsite, în fine, pentru ca linia de demarcare să nu fie o cale de evadare a oricăror persoane certate cu legea, care scapă de justiție trecând cu ușurință prin acea zonă (cazul Baghirov este unul dintre multele). 

În condițiile în care integrarea europeană nu este percepută de cătățenii moldoveni ca ceva palpabil și concret, consider că măsurile autorităților moldovene de instalare a unor posturi de control al evidenței actelor de identitate pe linia de demarcare din zona de securitate, în contextul negocierilor privind acordarea regimului liberalizat de vize, reprezintă un rezultat concret, pozitiv, al colaborării RM-UE, care duce la sporirea asigurării securității și la creșterea bunăstării cetățenilor – prin faptul căgaura neagră (din bugetul RM), reprezentată de zona nistreană, va fi închisă. 

P.S. În practica internațională sunt cunoscute cazuri când, în urma unui război, statul învingător îi impune statului învins anumite limite în capacitatea militară, să mențină granița sa deschisă. În cazul Republicii Moldova, din câte știu, Federația Rusă nu a impus nimic de acest gen statului moldovean. Moldovenii, ei înșiși, (din prostia lor?) nesiliți de nimeni, au avut până acum linia de demarcare din zona nistreană deschisă: fără un control al fluxului persoanelor care pătrund pe teritoriul aflat sub jurisdicția Guvernului de la Chișinău. 

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

De ce guvernarea nu folosește contribuțiile mediului academic

Astăzi a avut loc conferința internațională cu genericul „Relațiile Internaționale – domeniu specific de activitate intelectuală. Contribuția instituțiilor de profil”, consacrată aniversării a X-a a Institutului de Relații Internaționale din Moldova (IRIM). Pe fundalul multelor idei interesante, expuse de participanți, a răsunat și întrebarea (formulată de Constantin Lazăr, conferențiar la IRIM): de ce autoritățile Republicii Moldova nu ascultă opiniile mediului academic? Și aceasta în timp ce în lumea întreagă mediul politic este strâns legat de cel academic. Marii oameni politici au fost și sunt cei care au avut alături mari cercetători și gânditori politici. Zbigniew Brzezinski, autorul mai multor studii de Relații Internaționale, este în prezent consilierul de politică externă a lui Barak Obama. El este consilier pe probleme de securitate încă din 1978: mai mulți președinți s-au schimbat la Casa Albă, dar cel care determină viziunea statului este permanent solicitat de cei care iau deciziile. Un destin aproape similar l-a avut și Henry Kissinger (autorul celebrului studiu „Diplomația”). În timpul mandatelor lui Richard Nixon, i-a servit acestuia în calitate de Consilier pe Probleme de Securitate Națională (1969-1973). Mai târziu, a fost numit chiar Secretar de Stat în perioada 1973-1974. Kissinger a rămas la Casa Albă și pe timpul administrației lui Gerald Ford, păstrând funcția de Secretar de Stat (1974-1977).

Intelectualii proieminenți, personalitățile cu o gândire sistemică, întotdeauna au avut mare căutare în instituțiile politice ale statelor avansate ale lumii. Conferențiarul universitar Victor Juc a vorbit despre necesitatea de „a fundamenta științific” interesele naționale și demersul diplomatic al statului.

Pentru cei care activează în domeniul de cercetare al Relațiilor Internaționale pare o axiomă faptul că un stat de succes este cel care folosește realizările științifice ale mediului academic, este cel în care s-a realizat o simbioză între instituțiile politice ale statului și mediul academic. De fapt, suportul oricărei guvernări este în primul rând mediul academic, cel care poate contribui la formarea unui climat de idei ce propulsează o țară spre progres. Dacă în Republica Moldova guvernarea a eșuat în promovarea unor refrme, respectiv în modernizarea societății, este pentru că politicienii de la guvernare nu au înțeles importanța solicitării și preluării ideilor elaborate de cercetători.

În cazul Republicii Moldova, chestiunile geopolitice, vizând atât reglemenatrea conflictului din zona nistreană, cât și, în general, politica externă trebuie să atragă cercetătorii din mediul academic (la noi nu se întâmplă însă acest lucru). Este interesant că pe lângă așa-zisul Minister de Externe de la Tiraspol activează un consiliu de experți, din care fac parte inclusiv cadre didactice de la Universitatea Taras Șevcenko, la Chișinău însă guvernanții nu consederă că au nevoie să atragă resursele intelectale ale țării în elaborarea viziunii, policitilor și strategiilor statului, implicit în domeniul politicii externe.

Este curios că la Catedra Relații Internaționale a USM în ultima perioadă de timp au venit pentru ca să se informeze și să consemneze viziunile și opiniile unor profesori de la FRIȘPA cercetători din Londra, Budapesta și din alte capitale europene. Cei din Ministerul de Externe sau din Biroul de Reintegrare probabil consideră sub „demnitatea” lor să apeleze la specialiști, cu toate că starea de lucruri degradează: atat în negocierile privind reglementarea conflctului din zona nistreană, cât și în raporturile cu Federația Rusă, iar mai nou – după demiterea Guvernului – și cu Uniunea Europeană (nemulțumirile societății moldovenești legate de negocierea în ascuns a Acordului de Liber Schimb, care poate aduce mari prejudicii producătorilor agricoli autohtoni, denotă și ele necesitatea inițierii cât mai grabnice a unui dialog între putere și societate, inclusiv cu participarea specialiștilor în Relațiile Internaționale).

De ce guvernanții moldoveni, care se prezintă drept adepți ai modelului occidental (acolo este vorba de o societate a cunoașterii, acolo totul – inclusiv guvernarea – se bazează pe știință), ignoră cu desăvârșire contribuțiile cercetătorilor din mediul academic din țara noastră? Răspunsurile ar fi mai multe, dar cel de suprafață este: pentru că nu le pasă de țară…   

P.S. Culmea este că un jurnalist cunoscut din Republica Moldova - directorul Biroului Radio Europa Liberă din Chișinău, Vasile Botnaru - a acuzat, într-o emisiune televizată, comunitatea științifică de faptul că nu propune soluții pentru reglementarea conflcitului din zona nistreană. I-am scris pe o rețea de socializare: „Problema nu e că cei din comunitatea științifică nu propun soluții. Dimpotrivă, ei propun soluții. Dar conducerea nu are nevoie de soluții - căci conducătorii sunt buricele pământului, cei mai deștepți din cartier, cum să se intereseze de soluțiile propuse de noi... :)”...

http://social.moldova.org/news/de-ce-guvernarea-nu-folosete-contribuiile-mediului-academic-236107-rom.html

COMPONENTELE PROFESIOGRAMEI SPECIALISTULUI ÎN RELAŢII INTERNAŢIONALE

Factorii care determină îmbrățișarea unei profesii. Conceptul profesiogramă este folosit în domeniile activității umane pentru desemnarea elementelor componente ale pregătirii profesionale, respectiv a elementelor necesare pentru a putea face față cerințelor profesionale. DEX-ul tălmăcește noțiunea astfel: „Reprezentare cronologică detaliată a caracteristicilor unei activități profesionale sub aspectul solicitărilor fizice, psihice și al repausului într-o zi de muncă. Din germ. Professiogramm” [1]. Este vorba de caracteristicile activităţii specialistului într-un domeniu, condiţiile pe care trebuie să le satisfacă o persoană care se dedică unei profesii, profilul specialistului într-un domeniu.

Deși există un specific al specialistului în domeniul Relațiilor Internaționale, care ține de folosirea la un grad înalt a potențialului său intelectual-psihologic, profesiograma specialistului în RI nu diferă radical de profesiogramele altor profesii care solicită persoana pentru o anumită ocupaţie (intelectuală), sub aspectul aptitudinilor sale mentale, emoţionale şi fizice.

Încă pozitiviştii încercau să explice orice fenomen pământesc prin „moştenirea părintească”, „înrâurirea mijlocului” (mediului) şi „momentul” în care se produce fenomenul [2]. În zilele noastre, este acceptat faptul că, în ceea ce privește orice ocupaţie profesională, trebuie luați în considerare trei factori (vezi Fig. 1): ereditate (aptitudini, germeni ce trebuie dezvoltați);  mediu social (educaţie, pregătire profesională);

Unii cercetători, care fac apel la astrologie, vorbesc în acest context și de o a treia componentă: 3. influenţa cosmică (a aștrilor, în momentul nașterii și pe parcursul vieții).

Acești factori sunt valabili şi pentru specialistul în RI. În ceea ce privește ereditatea, talentul cu care se naşte o persoană sau vocaţia constă într-un număr de aptitudini pentru o anumită ocupație profesională. Acestea trebuie dezvoltate prin instruire. Caracteristicile specialistului în RI pot fi comparate cu cele ale omului de afaceri. Atât domeniul specialistului în RI (afaceri externe) cât și cel al afacerilor în domeniul economic au multe în comun: ambele se axează pe relaționare (deosebirea principală constând în faptul că omul de afaceri se ocupă de afaceri private, în timp ce specialistul în RI sau diplomatul se ocupă de afaceri de stat și în interesul statului). Unul dintre cei mai cunoscuţi autori din domeniul Ştiinţei afacerilor, cercetătorul canadian Herbert N. Casson, care şi-a publicat peste 70 de cărţi încă în anii ’30 ai secolului XX, afirma: „Capitalistul (omul de afaceri, n. A.L) ideal, se întâlneşte tot atât de rar precum artistul de valoare sau sculptorul de talent; ca orice creator, capitalistul are geniul lui specific. În succesul său coeficientul şansei este minim. Ca întotdeauna în cazul geniului, puterea sa se datorează perseverenţei şi neostoitei autoeducări” [3]. Casson atrage atenţia asupra faptului că „pentru dânsul (omul de afaceri, n. A.L.), speranţa de a poseda trece înaintea a ceea ce posedă. De altfel, toţi cei care îşi câştigă existenţa datorită beneficiilor pe care le crează (salariaţii, n. A.L.), trebuie să se conformeze acestui principiu. Dacă acest adevăr ar fi bine înţeles, lumea afacerilor ar lua o imensă extindere; nu orice John, Peter sau Paulus ar pretinde să devină capitalişti (oameni de afaceri, n. A.L.); afacerile ar fi rezervate celor care au aptitudinile necesare, care s-au exersat în acest domeniu şi s-au instruit în acest sens, stăpânindu-i rigorile)” [4]. Consider că o comparație între omul de afaceri și specialistul în RI (diplomatul) este utilă atunci când scoatem în evidență faptul că omul de afaceri este în relație cu salariații săi, în timp ce specialistul în RI (diplomatul) este în relație cu reprezentanții aleși ai poporului țării sale: conducerea politică a statului. Specialistul în RI trebuie să fie creator în percepere și gândire, perseverent, să fie implicat într-o neostoită autoeducare.

Aceasta îi va permite să acţioneze cu succes în mediul internațional aflat în permanentă schimbare, așa cum un om de afaceri talentat și bine pregătit va acționa cu succes în lumea afacerilor: „Lumea afacerilor este locul evoluţiilor, al schimbării perpetue. Afacerile nu sînt o lege care urmează pe cele precedente; ele nu constituie o artă pe care o înveţi şi de care îţi aminteşti la nevoie, ci este ceva la fel de unduitor ca viaţa însăşi, luînd veşnic o înfăţişare nouă, care se împlineşte după propriile sale legi. În afaceri nu este suficientă doar experienţa; sînt necesare calităţi ca spiritul de observaţie, capacitatea de adaptare, de autoeducare; fără asemenea calităţi experienţa nu vă serveşte decât la a vă trage pe căi bătătorite” [5].

Pregătirea profesională este parte componentă a influenței mediului social asupra persoanei, pe lângă educația din familie. Ea presupune însuşirea temeinică a Ştiinţei Relațiilor Internaționale cu toate componentele sale. Specialistul în RI, ca și omul de afaceri, trebuie să investească permanent în instruire, deoarece „nu competenţa costă scump, ci prostia şi ignoranţa” [6].

Herbert N. Casson considera că omul de afaceri „trebuie să aibă mulţi amici, să cunoască multă lume, să fie amabil, primitor, să fie în special elocvent şi, în sfârşit, să stârnească valuri de simpatie în jurul său pentru a-i face pe oameni să dorească să cumpere ceea ce el vinde” [7]. Diplomatul trebuie să aibă prieteni, iar prietenia sa cu diverși colegi de breaslă și cu oameni politici din alte țări să fie în interes de stat. 

Pe lângă ereditate şi mediu social, sisteme religioase şi filozofice asiatice mai vorbesc despre influenţa cosmică sau a aștrilor: „Fiecare om porneşte în această viaţă cu o moştenire genetică pe care a primit-o de la părinţii săi, cu un spirit care a parcurs un anumit drum în vieţile anterioare şi cu o influenţă astrală în momentul naşterii, toate aceste elemente conferindu-i unicitate şi anumite sensibilităţi” [8]. Unul dintre autorii români care s-au ocupat de acest aspect, Dumitru Hristenco, este de părere că influenţa cosmică (a aștrilor), în special cea din momentul naşterii unei persoane, se va manifesta în nivelul emoţional pe parcursul vieţii acesteia: „Nivelul emoţional este constituit din toate trăirile emoţionale ale persoanei. Caracteristicile sale sunt influenţate de poziţia aștrilor la data naşterii persoanei în această viaţă” [9].

Dacă luăm în considerare influența cosmică (a aștrilor), pentru specialistul în RI (ca de altfel și pentru omul de afaceri), se impune ca acesta să-şi cunoască horoscopul, alcătuit de persoane competente, de exemplu – zilele în care va avea un tonus ridicat şi cele în care acesta va fi redus (de exemplu, în dependență de bioritmuri, care sunt în legătură cu fazele Lunii), şi în funcție de aceasta să-şi programeze întâlnirile (de afaceri) sau alte acţiuni/activități importante. Dar ideal este ca prin evoluţia interioară, specialistul în RI să scape de aceste influenţe, să devină mai puternic decât acestea, printr-o cât mai mare stăpânire de sine.

Pregătirea profesională la catedrele de Relații Internaționale. Dintre cei trei factori care determină o profesiogramă, atât în cazul specialistului în RI, ca și în cazurile celorlalte profesii, cea mai importantă este a doua – pregătirea profesională. Talentul sau vocația – fiind înnăscute (ereditare), ca și influența a aștrilor (care poate fi favorabilă sau nefastă din cauze independente de om) – sunt factori de care omul ține cont sau la care se adaptează. Ceea ce depinde de el este pregătirea profesională. Aceasta este inserată influenței mediului social: începând cu cei 7 ani de acasă – educația familială, valorile din societate ș.a.. Consider că la catedrele de Relații Internaționale procesul educațional – care îl continuă pe cel din familie și din liceu – vizează trei elemente ce trebuie dezvoltate: minte, inimă și caracter. Este important și al patrulea element – sănătatea fizică – asupra căruia nu voi stărui aici. Educarea (dezvoltarea) tuturor celor trei elemente are ca scop formarea unor calități, capacități și abilități. Odată acestea formate, o persoană care a obținut pregătirea profesională cuvenită va da dovadă de anumite rezultate.

În ceea ce privește primul element al structurii, supusă procesului de formare profesională – mintea (gândirea) – scopul procesului de educare este formarea calității numită inteligență (vezi Fig. 2). Aceasta trebuie să devină parte a personalității studentului. Calitatea inteligență se exprimă prin capacitatea de a înțelege sau de a pătrunde fenomenele sau problemele care constituie obiectul preocupărilor specialistului în RI. Mintea acestuia trebuie să fie ascuțită – ca să poată pătrunde problemele de care se ocupă. La moldoveni, în sate, se mai folosește adjectivul „tunchit” sau tâmpit cu referire la un ac care nu este ascuțit. Dezvoltarea elementului minte presupune formarea calității de a pătrunde (înțelege) problemele din domeniu, căci numai o problemă înțeleasă poate fi rezolvată. Astfel, cel care și-a dezvoltat calitatea și capacitatea menționate, își formează abilitatea de a rezolva probleme. Desigur, pentru a le rezolva, specialistul are nevoie de o pregătire teoretică și practică temeinică. El are nevoie de cunoaștere. Dar dacă procesul de studii se reduce doar la transmiterea unui set de cunoștințe, cunoașterea – care este ceea ce a rămas după ce o persoană a uitat tot ceea ce a învățat – poate să lipsească în final. Ca rezultat  al unui proces educațional de calitate, specialistul în RI va putea da dovadă de eficiență și pragmatism în activitatea sa profesională.

Un alt element important care trebuie dezvoltat în cadrul procesului educațional vizează inima (simțirea). La catedrele de RI trebuie cultivată dragostea studentului față de propriul popor și față de propria țară (patriotismul). Fără aceasta, el nu va putea îndeplini sarcinile care stau în fața sa ca diplomat. Calitatea dragoste se exprimă în capacitatea de a împărtăși. Această capacitate are două aspecte: a împărtăși – în sensul de a oferi din ceea ce ai (inclusiv bucurii) semenilor și a împărtăși – în sensul de a sprijini la greu, a pune umărul pentru a susține semenii în momente dificile: a împărtăși durerea semenilor. O persoană care și-a dezvoltat calitatea și capacitatea menționate se va putea integra într-o echipă, va avea sentimentul solidarității în colectivul de muncă. Drept rezultat, persoana care și-a dezvoltat acest element va da dovadă de slujire – se va afla în serviciul țării, al poporului. Întrucât în domeniul Relațiilor Internaționale vorbim de Serviciul Diplomatic, dezvoltarea calității patriotism (dragoste pentru neam și țară) este inalienabilă unei bune activități în domeniu.

Al treilea element care trebuie dezvoltat este caracterul (acțiunea). El se exprimă în calitatea voință și în capacitatea de autocontrol. Abilitatea cu care trebuie să iasă din facultate viitorul specialist în RI este disciplina. Fără disciplină în domeniul diplomației nu poate exista o activitate eficientă. Drept rezultat al cultivării calității, capacității și abilității menționate, specialistul în RI va da dovadă de  demnitate, onoare, cinste, simțul răspunderii/ datoriei. El nu va putea fi corupt, nu își va trăda țara, ci o va sluji chiar cu prețul unor sacrificii, cu devotament.

Toate cele trei elemente ale structurii personalității specialistului în RI sunt indisolubil legate între ele. Dacă lipsește una, structura umană nu va mai funcționa la parametrii ceruți, respectiv nu va exista o activitate de calitate.

Cum sunt formate calitățile, capacitățile și abilitățile care ne dau rezultatele menționate (în Fig. 2)? Consider că de o importanță incontestabilă este personalitatea cadrului didactic. Așa cum un ucenic se duce la un meșter – de exemplu cizmar, pentru a învăța meseria, la fel studenții vin la o facultate de Relații Internaționale pentru a învăța de la profesori cum să gândească, cum să-și iubească țara și cum să acționeze în domeniul profesional ales. Desigur, profesorii talentați vor ajuta studenții să se descopere, să-și realizeze individualitatea, nu să devină cópii sau imitații. Succesul procesului educațional depinde de implicarea unor profesori de calitate, de studenți cu aptitudini, înclinație (talent) față de profesie și cu perseverență, putere de muncă, disciplină – inclusiv în pregătirea temelor pentru seminare. De o mare importanță este utilizarea de către profesor a metodelor interactive de predare.

Nu în ultimul rând, procesul educațional vizează, pe lângă formarea calităților, capacităților și abilităților menționate, dezvoltarea interesului viitorului specialist pentru a studia mereu, pentru autoeducare, pe parcursul întregii cariere.

Parafrazând o expresie devenită celebră – Suntem prea săraci pentru a cumpăra haine ieftine – în condițiile Republicii Moldova putem afirma: Suntem prea săraci pentru a pregăti prost specialiștii în Relații Internaționale – viitorii diplomați. Conștientizând și formulând misiunea facultăților de Relații Internaționale ale instituțiilor de învățământ superior, ne vom putea forma și viziunea corectă cu privire la un proces educațional eficient și de deplin folos.

Referințe:

1. Supliment la Dictionarul explicativ al limbii române (DEX-S), Editura Academiei, Bucureşti, 1988, p.146; http://dexonline.ro/definitie/profesiogram%C4%83%20.
2. Nicolae Petraşcu, „Cuvânt începător”, în Teoria formelor fără fond, antologie de Mihai Ungheanu, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996, pp. 109-110.
3. Herbert N. Casson, Axiomele omului de afaceri, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1993, p. 68.
4. Ibidem, p.69.
5. Ibidem, p. 80.
6. Ibidem, p. 105.
7. Ibidem, p. 22.
8. Dumitru Hristenco, Reiki tradiţional, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 39.
9. Ibidem, p. 94.

Anexe:

Fig. 1. Factorii care determină o profesiogramă (inclusiv a specialistului în RI): 

1. Ereditate                                                                                   
2. Mediu social (pregătire profesională).
3. Influența cosmică (a aștrilor).
 

Fig. 2: Elementele pregătirii profesionale a specialistului în Relații Internaționale.

ELEMENT /   (Manifestare)	Minte (Gândire)	Inimă (Simțire)	Caracter (Acțiune)
CALITATE	Inteligență	Dragoste (patriotism)	Voință
CAPACITATE	De a înțelege/ a pătrunde	De a împărtăși	De autocontrol
ABILITATE	De a rezolva probleme/ profesionalism	De a se integra în echipă/ solidaritate	Disciplină
REZULTAT	Eficiență, pragmatism.	Slujire/serviciu.	Demnitate, onoare, cinste, simțul răspunderii/ datoriei, devotament.

 Comunicare publicată în „Relațiile Internaționale - domeniu specific de activitate intelectuală. Contribuția instituțiilor de profil. Materialele Conferinței științifico-practice consacrate aniversării a X-a a Institutului de Relații Internaționale din Moldova, 2 aprilie 2013”, Chișinău, 2013.