luni, 25 noiembrie 2013

Despre diferența între ideea europeană și guvernarea RM sau despre vis ca înlocuitor

Se apropie summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28-29 noiembrie. Acest eveniment este semnificativ pentru faptul că este un moment al bilanțului pentru actuala guvernare a Republicii Moldova, cel puțin din două puncte de vedere. Să nu uităm că ultimul scrutin electoral a avut loc tot în noiembrie – chiar pe 28 – acum trei ani: în 2010. Dacă mai luăm în calcul faptul că scrutinul din 28.11.2010 a urmat peste un an și șapte luni după scrutinul precedent, cel din 5 aprilie 2009, înțelegem că summit-ul de la Vilnius este un prilej al unei dări de samă a actualei guvernări atât în ceea ce privește negocierile cu Bruxelles-ul, cât și în ceea ce privește rezultatele obținute în cei patru ani și șapte luni de exercitare a puterii executive – cu referire la starea în care se află populația Republicii Moldova. Cu regret, se pare că guvernarea vrea să creeze, pe neobservate, o confuzie între cele două planuri. În loc să folosească zilele premergătoare summit-ului de la Vilnius pentru a raporta rezultatele exercitării actului de conducere politică în stat, Executivul accentuează doar faptul că negocierea celor două Acorduri – de Asociere și de Liber Schimb – a fost încheiată, respectiv că se apropie parafarea acestora la Vilnius. Dar nu sunt prezentate rezultatele guvernării – pe interior.
Acestea lipsesc, iar date statistice arată implacabil că RM este cel mai sărac stat din Europa, că încrederea cetățenilor în sistemul de justiție este redusă din cauza corupției și traficului de influență, că mediul de afaceri este unul nefavorabil inițierii și dezvoltării business-ului din cauza organelor de control care estorchează bani de la producători, așa încât aceștia își transferă firmele peste hotare, tot așa cum sute de mii de cetățeni moldoveni au plecat în străinătate ca să-și câștige existența lor și a familiilor lor. Darea în concesiune a aeroportului internațional Chișinău și preluarea (fără să achite vreun preț, deci nefiind vorba de vreo privatizare) celor 22% din acțiunile statului la BEM de către firme rusești, în cadrul unor procese total netransparente, au arătat care este calitatea actualei guvernări, cea care folosește noțiunea de „integrare europeană” ca pe un înlocuitor, prezentat în locul rezultatelor pozitive ce lipsesc, sau ca să camufleze lipsa unor rezultate palpabile. Noțiunea de „integrare europeană” este folosită de actuala guvernare ca un vis ce are menirea să facă lipsa rezultatelor, sau realitatea cruntă, mai puțin dureroasă.
Concluzia cea mai importantă pe care o poate trage societatea moldovenească în ajunul summit-ului de la Vilnius este faptul că există o diferență certă între ideea europeană, care se exprimă în cinste, respect pentru om, pentru muncă, pentru proprietate, dragostea de țară, sacrificiu pentru țară și actuala guvernare (sau „clasă politică”) moldovenească.  

Știm că Ștefan cel Mare a fost rănit la un picior în bătălia de la Chilia, din care rană i s-a tras și moartea. Și-a jertfit viața pentru țară. Ce au jertfit/sacrificat actualii guvernanți pentru Republica Moldova? Nimic decât au sacrificat poporul acestei țări pentru ei (pentru interesele lor meschine, ale guvernanților). Fiecare cetățean care a mai rămas acasă sau care a plecat la muncă peste hotare, ca să-și întrețină familia rămasă la baștină, face un sacrificiu pentru țară. Fiecare educator, profesor, medic, – fiecare om cinstit din RM face un sacrificiu pentru țară. Și un om politic cinstit (factor de decizie de la guvernare) – prin cinstea sa – ipotetic poate aduce un sacrificiu, deci folos, țării. În ajunul summit-ului de la Vilnius e bine să-i identificăm, să ne cunoaștem eroii.

[Articol scris pentru portalul Moldova.org]

Postări populare